Viitorul cancelar german depășește un obstacol major în aprobarea planului de cheltuieli

Viitorul cancelar german, creștin-democratul Friedrich Merz, a depășit vineri un obstacol major în aprobarea planului său de cheltuieli de miliarde de euro pentru apărare și infrastructură. Merz, care se pregătește să guverneze într-o coaliție cu social-democrații, a obținut sprijinul Verzilor, decisiv pentru majoritatea parlamentară de două treimi necesară reformei constituționale. Această reformă va permite o îndatorare ce ar putea ajunge la un trilion de euro. Planul reprezintă o schimbare radicală față de politica de austeritate a Germaniei.

În schimbul sprijinului ecologist la votul programat marți în Bundestag, Merz a oferit un fond pentru climă de 100 de miliarde de euro. Voturile Uniunii Creștin-Democrate/Uniunii Creștin-Sociale (CDU/CSU) a lui Merz și ale Partidului Social-Democrat (SPD) al cancelarului în exercițiu, Olaf Scholz, nu erau suficiente, iar Verzii amenințaseră că vor bloca proiectul dacă nu li se vor îndeplini cererile.

"Acesta este un mesaj clar pentru partenerii și prietenii noștri, dar și pentru adversarii noștri, pentru inamicii libertății noastre: suntem capabili să ne apărăm și acum suntem pe deplin pregătiți să ne apărăm", a declarat Merz, anunțând acordul cu Verzii. "Germania a revenit și aduce o contribuție majoră la apărarea libertății și păcii în Europa."

Viitorul cancelar, învingător în alegerile din 23 februarie, justifică această nouă direcție prin cutremurul geopolitic provocat de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. El consideră că nici Germania și nici Europa în ansamblul său nu se mai pot baza pe protecția americană și, prin urmare, trebuie să se reînarmeze. Susține că situația economică, după doi ani de recesiune și o criză industrială care afectează sectoare cheie precum cel auto, necesită investiții de miliarde de euro pentru a repara și moderniza infrastructura germană aflată în stare proastă.

Planul de îndatorare, prezentat săptămâna trecută, constă într-un fond special de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și investiții de mediu, precum și o relaxare a limitei constituționale a datoriei pentru cheltuielile militare. Este un salt calitativ în politica bugetară după ani de austeritate și o ruptură, din partea lui Merz, față de discursul său din campania electorală. Investițiile în apărare deschid calea militarizării unei țări care, după cel de-al Doilea Război Mondial, și-a delegat protecția Statelor Unite.

Acordul anunțat vineri vine după cinci zile de negocieri cu Verzii, care au fost nemulțumiți de faptul că Merz și SPD doreau să le impună o reformă constituțională fără a-i consulta. Puțini credeau că vor îndrăzni să-și impună dreptul de veto, deoarece atât cheltuielile pentru apărare, cât și investițiile în infrastructură sunt proiecte pe care acest partid le solicită de mult timp.

Dar acest partid, care va trece în opoziție după mai bine de trei ani la guvernare, a vrut ceva în schimb și a obținut. Nu doar fondul verde de 100 de miliarde de euro, ci și alte două concesii semnificative. Una este includerea, în cheltuielile militare, a investițiilor în protecția civilă, informații și războiul cibernetic, printre altele.

Cealaltă concesie este insistența ca cele 500 de miliarde de euro din Fondul special pentru infrastructură și pentru atingerea obiectivelor climatice – acesta este noul său nume complet, după acord – să fie bani "complementari" bugetului. Adică, "nu vor fi folosiți pentru a finanța reduceri de taxe", potrivit șefei grupului parlamentar al Verzilor, Katharine Dröge.

Acordul oferă, de asemenea, landurilor (statelor federate) o marjă de manevră pentru a se îndatora, de care nu dispuneau până acum. Reforma nu elimină norma constituțională care, din 2009, interzice, cu excepția cazurilor de urgență, ca îndatorarea să depășească 0,35% din produsul intern brut. Dar o ridică pentru cheltuielile militare, atunci când acestea depășesc 1% din PIB, iar fondul pentru infrastructură deschide calea unor investiții de o amploare pe care așa-numita frână a datoriei nu le-ar fi permis.

După votul de marți, reforma constituțională va merge la Bundesrat, camera regiunilor. În state precum Bavaria, unii parteneri minoritari din guverne ridică obiecții. Odată adoptată reforma, atenția se va concentra pe negocierile de coaliție dintre CDU/CSU și SPD, care au început joi și și-au stabilit ca obiectiv învestirea lui Merz ca cancelar federal pe 23 aprilie.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și post-comuniștii de la Die Linke au depus recursuri la Curtea Constituțională împotriva adoptării planului de investiții. Ei denunță faptul că Merz și SPD au prezentat propunerea în Bundestag-ul aflat la final de mandat, fără a aștepta intrarea în funcțiune a Bundestag-ului ales în alegerile de acum trei săptămâni.

Decizia creștin-democraților și a social-democraților se bazează pe un motiv simplu. Datorită rezultatului bun obținut pe 23 februarie, AfD și Die Linke se bucură, în noul parlament, de o minoritate de blocaj care le-ar fi permis să torpileze reforma constituțională; cu vechiul hemiciclu, a fost mai ușor să se depășească majoritatea calificată de două treimi și să se adopte reforma. Problema, potrivit reclamanților, este că această procedură implică ignorarea voinței germanilor recent exprimate la urne. Unii juriști subliniază, totuși, că Bundestag-ul își poate exercita legal atribuțiile până la constituirea noului Bundestag, așa cum a și făcut.