Experții silvici din Germania își exprimă îngrijorarea serioasă: omizile a trei specii de fluturi ar putea în următorii ani să înceapă simultan să distrugă masiv pădurile de stejar din Bavaria. Este vorba despre larvele omizii păroase (Lymantria dispar), cotarului de iarnă (Operophtera brumata) și viermelui frunzelor de stejar (Tortrix viridana).

De obicei, populațiile acestor dăunători se activează la intervale de câțiva ani. Cu toate acestea, potrivit oamenilor de știință de la Institutul de Stat Bavarez pentru Păduri și Silvicultură (LWF), situația s-ar putea schimba. Deja în doi-trei ani este posibilă o înmulțire masivă și simultană a tuturor celor trei specii, ceea ce ar duce la o defoliere critică – așa-numitul „Kahlfraß”.

Biologul Hannes Lemme de la LWF subliniază că situația cu omida păroasă, a cărei înmulțire în masă are loc de obicei la fiecare 8-10 ani (ultima dată în 2018-2020), deja se acutizează.

Omizile omizii păroase sunt periculoase și pentru oameni. Firele lor urticante pot provoca mâncărime, erupții cutanate și chiar inflamații la contactul cu pielea, în special la persoanele sensibile.

Pentru monitorizarea răspândirii omizii păroase, serviciul de protecție a pădurilor din cadrul LWF folosește de decenii aproximativ 120 de capcane cu feromoni. Insectele prinse pe benzile adezive sunt numărate, permițând astfel deducerea numărului lor și prognozarea potențialelor invazii masive. Astfel de explozii populaționale sunt adesea favorizate de condițiile de secetă.

Ceea ce este nou este că acum sunt monitorizate și populațiile cotarului de iarnă și ale viermelui frunzelor de stejar. Omizile acestor specii mănâncă frunzele tinere de stejar până la sfârșitul lunii mai, ceea ce de obicei nu este critic, deoarece copacii reușesc să dezvolte noi lăstari.

Cu toate acestea, dacă după aceea se activează omida păroasă, care se hrănește până la sfârșitul lunii iunie, aceasta distruge deja frunzele noi. Dacă stejarul încearcă să producă frunze a treia oară, își epuizează rezervele. Acest lucru duce la lipsa forței necesare în anul următor pentru a forma țesuturi conducătoare vitale.

Ca urmare, stejarul, o specie importantă pentru pădurile Germaniei, poate muri, mai ales dacă este deja slăbit de secetă. Un studiu de acum cinci ani a arătat că doar în regiunea Franconia (Bavaria), 7.500 de hectare de pădure de stejar sunt în pericol.

Biologul Hannes Lemme subliniază importanța furnizării de informații în timp util proprietarilor de păduri cu privire la apropierea unei înmulțiri masive a omizii păroase, astfel încât aceștia să poată decide dacă să aplice produse de protecție a plantelor.