Armenia și Azerbaidjan au finalizat negocierile pentru un tratat de pace, punând capăt a peste trei decenii de conflicte. Acest acord istoric va permite celor două țări să stabilească relații diplomatice și să-și deschidă granițele, închise de la independența lor față de Uniunea Sovietică.

"Suntem încântați să anunțăm încheierea negocierilor privind textul proiectului de Acord de pace și stabilirea relațiilor interstatale între Azerbaidjan și Armenia", a declarat Ministerul de Externe azer într-un comunicat, confirmat ulterior de omologul său armean.

Cele două foste țări sovietice s-au confruntat pentru regiunea Nagorno-Karabah – o enclavă cu populație majoritar armeană pe teritoriul azer – în două războaie deschise între 1991 și 1994 și în 2020, precum și în numeroase confruntări de-a lungul frontierei lor comune, într-un conflict care a provocat peste 40.000 de vieți. De-a lungul acestor decenii, au fost încercate mai multe inițiative pentru semnarea unei păci definitive, dar niciuna nu a avut succes.

În 2023, Baku a lansat ofensiva finală asupra Nagorno-Karabah, provocând exodul a peste 100.000 de locuitori armeni. Ulterior, guvernul Armeniei, în inferioritate militară evidentă față de Azerbaidjan, a propus negocierile de pace care se încheie acum. Textul acordului nu este încă cunoscut – și nici când va fi semnat – dar comunicatul azer subliniază că Armenia trebuie să-și "amendeze Constituția pentru a elimina orice pretenție teritorială" asupra Azerbaidjanului. Deși Constituția armeană nu include niciun articol specific despre Karabah, preambulul său menționează "aspirațiile naționale înscrise în Declarația de Independență", care face referire la încorporarea regiunii în teritoriul armean.

Premierul armean, Nikol Pașinian, a vorbit despre necesitatea unei noi Constituții, iar opoziția acuză guvernul de cedare în fața cerințelor Azerbaidjanului. Cu toate acestea, Pașinian susține că un acord de pace este singura modalitate de a garanta suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei. Un alt aspect al acordului, potrivit șefului diplomației azere, Ceyhun Bayramov, este dizolvarea unor structuri precum Grupul de la Minsk (coprezidat de Rusia, SUA și Franța), creat de OSCE în 1992. De asemenea, acordul ar presupune retragerea misiunii de monitorizare a Uniunii Europene de la granița armeano-azeră, intens criticată de Baku, și renunțarea reciprocă la procese în instanțele internaționale.

Azerbaidjanul menține în detenție cel puțin 23 de armeni, inclusiv opt înalți oficiali politici și militari din Karabah. Parlamentul European a cerut recent eliberarea prizonierilor armeni.