Tim Klüssendorf (33 de ani) este pregătit să devină noul secretar general al Partidului Social Democrat din Germania (SPD). Alegerea sa oficială este așteptată la congresul partidului din weekendul următor. Klüssendorf se confruntă cu sarcina dificilă de a scoate SPD din criza în care se află, sprijinul pentru partid scăzând la aproximativ 16%, conform sondajelor.

Klüssendorf provine dintr-o familie de instalatori, fiind primul care nu a urmat o meserie tradițională, ci a studiat economie. Este membru al Bundestagului din 2021 și a câștigat de două ori circumscripția electorală din Lübeck.

Întrebat despre motivele pentru care muncitorii din Germania nu mai votează SPD, Klüssendorf a afirmat: "Observ evoluția din ultimii 10-20 de ani: mulți oameni au suferit pierderi reale de bunăstare. Se uită la contul lor și văd cum totul se duce încă de la începutul lunii. Apoi își pun întrebarea cum viața lor ar putea deveni vreodată mai bună. Noi nu am oferit propuneri politice care să răspundă acestor probleme și să atragă acești oameni."

Referindu-se la viitorul statului social, Klüssendorf a subliniat că nu se poate continua cursul actual, în care problemele politice sunt rezolvate prin creșterea contribuțiilor la asigurările sociale, în lipsa unor reforme fundamentale. În opinia sa, aceasta a dus la o povară financiară tot mai mare.

În locul creșterii contribuțiilor pentru sănătate, pensii etc., el propune explorarea altor surse de finanțare. Klüssendorf consideră că trebuie discutată în primul rând partea de venituri. El vede un potențial semnificativ în creșterea "plafonului de calcul al contribuțiilor" (suma de venit peste care nu se mai plătesc contribuții sociale), în special în sistemul de asigurări de sănătate.

"Văd asta și la propriul meu salariu (11.227 euro ca deputat). Plătesc contribuția maximă și aș fi în măsură să plătesc mai mult", a declarat el. Fără a numi cifre concrete, Klüssendorf a indicat că o creștere a plafonului, orientată către cel din sistemul de pensii (care este mai mare decât cel pentru sănătate), ar putea fi o direcție fără a crea o problemă majoră de inechitate.

Una dintre temele cele mai controversate la viitorul congres al partidului, potrivit lui Klüssendorf, va fi politica externă și de apărare. El a menționat un document elaborat de fostul șef de grup parlamentar Rolf Mützenich și expertul pe politică externă Ralf Stegner, care solicită discuții cu Rusia și critică majorarea cheltuielilor pentru apărare.

Klüssendorf a calificat drept "greșită" partea din document referitoare la justificarea istorică a atacului Rusiei asupra Ucrainei. Totuși, el a considerat "legitimă" ideea că în ultimii doi-trei ani s-a vorbit mult despre armament și livrări de arme și, poate, mai puțin despre diplomație, și că acest subiect ar trebui să fie în centrul dezbaterii.

În contextul necesității Bundeswehr de 60.000 de soldați suplimentari, ce va fi probabil decisă la summitul viitor, Klüssendorf s-a pronunțat împotriva serviciului militar obligatoriu. "Aș respinge-o", a spus el, amintind că a făcut parte din generația în care acesta a fost suspendat și chiar a redactat o cerere de refuz, deoarece nu își putea imagina să tragă cu arma asupra cuiva. A adăugat că nu știe dacă ar lua o decizie diferită acum.

În cazul în care sistemul bazat pe voluntariat nu funcționează, Klüssendorf consideră că este nevoie de timp (aproximativ patru ani ai actualului mandat parlamentar) pentru a-l stabili și a vedea rezultatele. El critică modelul suedez de recrutare selectivă, considerându-l slab datorită selecției și contrar principiului autodeterminării.

Ca alternativă la serviciul obligatoriu pentru toți, el a exprimat simpatie pentru ideea unui "an de serviciu" care ar include nu doar Bundeswehr, ci și numeroase instituții sociale (similar serviciului civil anterior). Totuși, un astfel de sistem necesită o finanțare mult mai bună, astfel încât tinerii să își poată permite cel puțin o cameră în chirie, nu să se bazeze pe 300 de euro "bani de buzunar".