În câteva cuvinte
Un studiu Caixabank relevă întârzieri semnificative în utilizarea fondurilor europene destinate reabilitării locuințelor în Spania, cu impact asupra atingerii obiectivelor de decarbonizare. Deși există progrese în unele domenii, ritmul general este considerat insuficient, cu implicații negative pentru sectorul construcțiilor și atingerea țintelor de mediu stabilite de UE. Autoritățile spaniole prezintă cifre diferite, existând discrepanțe între sumele transferate și cele efectiv utilizate.
Întârzieri în reabilitarea locuințelor cu fonduri Next Generation în Spania
La aproape cinci ani de la lansarea fondurilor Next Generation, cea mai mare parte a bugetului destinat reabilitării locuințelor în Spania nu a fost încă executată. În ciuda urgenței de a moderniza parcul imobiliar și a drumului stabilit de Uniunea Europeană către decarbonizare până în 2050, bugetul pentru această categorie rămâne blocat în proceduri birocratice, după cum concluzionează Caixabank Research în raportul său `Capacitatea transformatoare a NGEU și alte planuri de stimulare fiscală`, publicat miercuri.
Planul de Recuperare, care a fost aprobat de Consiliul European în vara anului 2020, prevedea 4.800 de milioane de euro pentru reabilitarea rezidențială, din care doar 42% au fost executați, conform documentului. Adică, rămâne necheltuit 58% din banii alocați acestei categorii. O analiză mai detaliată arată că reabilitarea energetică a cartierelor, clădirilor și locuințelor, cu o alocare de 3.420 de milioane, a executat abia 37% din buget, în timp ce Programul de Reabilitare Energetică a Clădirilor (PREE), cu 300 de milioane, încă nu a fost lansat. Reabilitarea clădirilor publice este proiectul cel mai avansat, cu 71% din cele 1.100 de milioane alocate, conform Caixabank.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, studiul se bazează pe datele Observatorului Autorității Independente de Responsabilitate Fiscală (AIReF), care se concentrează pe contractele formalizate și subvențiile acordate. Metodologia ar explica discrepanța cu cifrele oferite de Ministerul Locuinței, care contabilizează ca executată suma transferată către regiunile autonome, acestea fiind cele care gestionează majoritatea programelor. Planul este de a realiza peste 500.000 de intervenții până în 2026, când se încheie Planul de Recuperare. Aceasta implică un ritm mediu de 71.000 de locuințe pe an și un obiectiv mediu de 231.000 de intervenții. În această logică, ministerul insistă că `numărul de acțiuni de renovare a locuințelor se situează în jurul a 241.315 de intervenții, depășind cu mult obiectivul intermediar asumat, cu peste 10.000 de intervenții`. În plus, reamintesc că ei trebuiau să transfere către comunitățile autonome un total de 2.970 de milioane, din care s-au livrat deja 2.557 de milioane. Cu acest parametru, execuția în materie de reabilitare rezidențială ar fi de 86%. Dacă se ia în considerare partea de clădiri publice, se estimează un total executat de aproximativ 3.950 de milioane de euro, în jur de 80% din întregul buget.
Dincolo de discrepanța statistică, experții insistă că, deși reabilitarea locuințelor a luat avânt, ritmul nu este suficient. `Într-o țară în care cultura conservării și întreținerii clădirilor a fost practic inexistentă, programele de ajutor susținute cu fonduri europene au reprezentat o oportunitate istorică. Stimulentele fiscale și finanțarea au impulsionat cifrele de reabilitare: în 2024, au fost vizate 55.473 de locuințe pentru reabilitare majoră, cu 47% mai mult decât în 2023 și cu 117% mai mult decât în 2019. Dar nu este suficient pentru a îndeplini obiectivele europene`, explică Consiliul Superior al Colegiilor de Arhitecți din Spania (CSCAE). Creșterea reabilitărilor rezidențiale coexistă cu o realitate a întârzierilor în procesarea dosarelor și acordarea ajutoarelor, motiv pentru care consiliul arhitecților insistă că este esențial să se doteze comunitățile autonome cu mai multe resurse umane și tehnice pentru a evita blocajul în soluționarea dosarelor. Lentoarea în acordarea subvențiilor nu doar că frustrează beneficiarii, ci pune în pericol și bugetele de lucrări deja aprobate și viabilitatea micilor întreprinderi din sector, care riscă să piardă bani, conform analiștilor. Dacă se continuă cu acest ritm, țara `va îndeplini cu greu în 2050 obiectivul de decarbonizare a parcului construit asumat cu Europa`, insistă CSCAE. Aproape jumătate din cele 18,8 milioane de locuințe principale din Spania au fost construite înainte de 1980, anul în care a fost implementată prima reglementare privind eficiența termică în clădiri. În majoritatea acestor locuințe, climatizarea este ineficientă, conform experților.
Avansul restului de fonduri
Bruxelles-ul a acordat Spaniei 80.000 de milioane de euro în transferuri nerambursabile și până la 83.000 de milioane în împrumuturi cu scopul de a impulsiona economia după pandemie. Până în prezent, Spania a îndeplinit deja 70% din reformele Planului, dar doar 15% din investiții, `în parte din cauza naturii Planului, care în primii ani a pus mai mult accent pe reforme, și în parte din cauza unor întârzieri inițiale în implementare`, conform documentului. Până în decembrie 2024 fuseseră alocate 47.600 de milioane de euro din totalul alocat, ceea ce reprezintă 60% din subvențiile angajate, conform raportului Caixabank.
Analizând pe componente, se observă o execuție de peste 65% din bugetele pentru infrastructuri de mobilitate durabilă de lungă distanță, mobilitate urbană, modernizarea administrațiilor publice, conectivitate digitală și știință, tehnologie și inovare. Cu toate acestea, lipsește punerea în aplicare a unei mari părți din buget în politica industrială, regenerabile, resurse hidrice și hidrogen verde, pe lângă partea de locuințe.
Între statele membre ale Uniunii Europene, execuția este, de asemenea, foarte eterogenă. Dacă se analizează țările cu cea mai mare alocare relativă de fonduri raportat la PIB, Italia și Croația prezintă cel mai mare procent de îndeplinire a jaloanelor și obiectivelor, cu 40%, urmate de Portugalia, Spania, Grecia și Polonia, cu aproximativ 30%. Dimpotrivă, se remarcă gradul scăzut de progres în România și Bulgaria, care se află sub 15%.
Pentru 2025, se preconizează că Spania va executa aproximativ 20.000 de milioane de euro în subvenții și că vor începe să se implementeze investițiile din anexa finanțate cu împrumuturi, cum ar fi Linia ICO Verde. `Va fi crucial să se implementeze PERTE-urile care se află încă în fazele inițiale, cum ar fi cel al cipurilor (12.250 de milioane), ciclul apei (3.055 de milioane) și decarbonizarea (3.170 de milioane). De asemenea, va fi impulsionat RepowerEU, cu aproximativ 7.000 de milioane de euro de finanțare pentru energie, din care 4.200 de milioane sunt pentru PERTE de regenerabile`, subliniază documentul.
