
În câteva cuvinte
Fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte a fost arestat și urmează să fie judecat la Haga pentru crime împotriva umanității, legate de campania sa antidrog controversată. Arestarea a stârnit reacții puternice, atât de susținere, cât și de condamnare, și ridică semne de întrebare cu privire la suveranitatea Filipinelor și la capacitatea CPI de a aduce liderii responsabili în fața justiției.
Fostul președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte, a fost arestat
Fostul președinte al Filipinelor, Rodrigo Duterte, a fost arestat marți pe Aeroportul Internațional din Manila, în baza unui mandat emis de Curtea Penală Internațională (CPI). Acesta este acuzat de crime împotriva umanității, legate de sângeroasa campanie antidrog din timpul mandatului său (2016-2022). Organizațiile pentru drepturile omului susțin că zeci de mii de persoane au fost executate extrajudiciar în timpul acestei campanii.
Liderul filipinez, în vârstă de 79 de ani, a fost reținut de poliție la întoarcerea din Hong Kong, unde se afla într-o călătorie. Conform guvernului filipinez, a fost ținut sub custodie timp de câteva ore la baza aeriană Villamor, până la decolarea unui zbor către Haga, unde se află sediul tribunalului care îl solicită. Aproape de miezul nopții, președintele țării, Ferdinand Marcos Jr., a confirmat că avionul cu Duterte la bord a părăsit spațiul aerian filipinez.
“Avionul se îndreaptă spre Haga, ceea ce va permite fostului președinte să se confrunte cu acuzațiile de crime împotriva umanității în legătură cu sângeroasa sa luptă împotriva drogurilor”, a anunțat Marcos, subliniind că guvernul și-a făcut “treaba” în conformitate cu o solicitare a Interpol. “Sunt sigur că arestarea este corectă și a respectat toate procedurile legale necesare”, a adăugat Marcos.
Sara Duterte, fiica celui arestat și vicepreședinte al țării, a denunțat transferul “cu forța” al tatălui său: “Aceasta nu este justiție, este opresiune și persecuție”. Unul dintre consilierii juridici ai celui reținut, Salvador Panelo, a calificat arestarea drept “ilegală”, invocând, printre altele, faptul că Filipine s-au retras în 2019 de la tribunal. De altfel, țara refuzase până anul trecut să coopereze cu investigația CPI, argumentând că nu are jurisdicție asupra cazului.
MANILA, FILIPINE – 11 MARTIE: Un avion charter care îl transportă pe fostul președinte Rodrigo Duterte decolează de pe Aeroportul Internațional Ninoy Aquino, după arestarea sa în baza unui mandat al Curții Penale Internaționale (CPI), pe 11 martie 2025 în Pasay, Metro Manila, Filipine. Fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte a fost arestat în baza unui mandat al Curții Penale Internaționale (CPI) pentru crime împotriva umanității legate de mii de decese în timpul campaniei sale brutale antidrog. Arestarea sa vine în urma unei ample investigații internaționale asupra acestor crime. (Fotografie de Ezra Acayan/Getty Images)
Ezra Acayan (Getty Images)
“La primele ore ale zilei de marți, Organizația Internațională a Poliției Criminale (Interpol) din Manila a primit copia oficială a mandatului de arestare”, a informat Executivul filipinez. “Fostul președinte și echipa sa sunt sănătoși, iar un medic guvernamental îi examinează”, conform comunicatului privind arestarea, preluat de agenția de știri PNA. Autoritățile asigură că agenții de poliție care au executat mandatul de arestare erau echipați cu camere corporale pentru a garanta transparența operațiunii.
Mandatul emis de CPI împotriva lui Duterte îl acuză de crimă împotriva umanității pentru asasinatele din campania antidrog. Conform documentului, de 15 pagini, fostul președinte a condus așa-numitul Escadron al Morții din Davao înainte de a prelua conducerea țării și apoi a supravegheat ofensiva antidrog de la președinție. CPI susține că aceste operațiuni au constituit un atac sistematic asupra populației civile, cu mii de victime. În plus, arată că Duterte nu numai că a permis execuțiile, ci a și furnizat arme, a oferit stimulente financiare și a garantat impunitate celor responsabili.
“Vor trebui să mă omoare mai întâi”
Duterte și însoțitorii săi au aterizat marți pe Aeroportul Internațional Ninoy Aquino din Manila, la scurt timp după ora locală nouă dimineața. În acel moment, procurorul general al țării a prezentat notificarea instanței, iar forțele de securitate naționale l-au escortat pe fostul președinte în afara aeroportului. Cu câteva minute înainte de arestare, la coborârea din avion, politicianul s-a arătat sfidător: “Vor trebui să mă omoare mai întâi”, a declarat, fidel stilului său, după cum relatează presa locală.
“Arătați-mi acum baza juridică pentru care mă aflu aici”, se aude spunând Duterte într-un videoclip publicat de Rappler, în care este văzut stând pe un fotoliu și cu o înfățișare serioasă. Atmosfera pare relaxată. “Trebuie să răspundeți pentru această privare de libertate”, continuă el.
Agenți de poliție stau de gardă în fața bazei aeriene Villamor, unde fostul președinte Rodrigo Duterte a fost dus după arestarea sa în baza unui ordin al Curții Penale Internaționale (CPI), marți, în Pasay.
Ezra Acayan (Getty Images)
Susținătorii fostului președinte Rodrigo Duterte se adună în afara bazei aeriene Villamor.
Ezra Acayan (Getty Images)
Agenți ai poliției filipineze desfășurați în holul Aeroportului Internațional din Manila înainte de sosirea fostului președinte filipinez pentru arestarea sa.
ROLEX DELA PENA (EFE)
Medicii fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte sunt escortați la intrarea în baza aeriană Villamor după aterizarea în Manila.
FRANCIS R. MALASIG (EFE)
Agenți de poliție stau de gardă în fața bazei aeriene Villamor, unde fostul președinte Rodrigo Duterte a fost dus după arestarea sa în baza unui ordin al Curții Penale Internaționale (CPI), marți, în Pasay.
FRANCIS R. MALASIG (EFE)
O figură încă influentă
Deși Duterte a părăsit politica în 2022, el continuă să fie una dintre cele mai influente figuri din Filipine. De fapt, fiica sa Sara este vicepreședintele Republicii. Fostul președinte s-a bucurat, de asemenea, de o imunitate relativă, în ciuda multiplelor acuzații care cântăresc asupra sa. În Hong Kong, oraș care găzduiește o mare comunitate filipineză (este cea mai numeroasă minoritate etnică din oraș, cu 130.000 de persoane), Duterte participase la un eveniment electoral înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 12 mai.
Fostul președinte părea să-și mențină impunitatea sub mandatul succesorului său, Ferdinand Marcos Júnior — poreclit Bongbong —, primogenitul lui Ferdinand și Imelda Marcos, al căror regim cleptocratic și despot a guvernat țara între 1965 și 1986. Marcos Jr. a ajuns la președinție în 2022, după ce a format o alianță politică cu Sara Duterte-Carpio, fiica fostului președinte controversat și favorita în toate sondajele înainte de a decide să candideze la funcția de vicepreședinte.
În ciuda idilei inițiale dintre cele două familii puternice, legăturile s-au rupt rapid din cauza tensiunilor crescânde din cadrul coaliției și a ambițiilor politice ale ambelor părți. Bongbong a început să se distanțeze de Duterte, în principal pe probleme precum cooperarea cu CPI și controlul asupra forțelor de securitate, ceea ce a culminat cu confruntări publice și slăbirea sprijinului vicepreședintelui în cadrul Executivului.
La sfârșitul anului 2023, guvernul Marcos Júnior a permis discret intrarea investigatorilor CPI în Filipine. Iar anul trecut, Camera Reprezentanților și-a început propriile anchete asupra războiului împotriva drogurilor. Rodrigo Duterte a refuzat să depună mărturie, dar în octombrie a compărut la o audiere în Senat, unde încă se bucură de un sprijin important.
“Astăzi, propriul nostru guvern a predat un cetățean filipinez — și nimeni altul decât un fost președinte — puterilor străine. Aceasta este o sfidare flagrantă a suveranității noastre și o insultă pentru fiecare filipinez care crede în independența națiunii noastre”, a exprimat Sara Duterte după arestarea de marți. La rândul său, fiica cea mică a fostului președinte, Verónica, a scris pe contul său de Instagram: “Ni l-au luat pe tata, l-au urcat într-un avion și nu ne-au spus unde îl duc. Popor, trezește-te”.
Într-un videoclip publicat pe acea rețea socială, un polițist explică după arestare familiei că există “un zbor charter pregătit”; “sunt obligațiile noastre. Putem face asta de bună voie sau cu forța. Trebuie să alegeți trei persoane care îl vor însoți [pe Duterte] în avion”.
Războiul împotriva traficului de droguri
Războiul lui Duterte împotriva traficului de droguri a devenit piatra de temelie a mandatului său. Mesajul său populist și promisiunea de a exercita o mână forte pentru a curăța străzile de traficanți și toxicomani l-au dus la președinție, în ciuda faptului că mulți experți afirmau că țara nu se confruntă cu o problemă disproporționată de consum de droguri. În mitingul său de închidere a campaniei, a ajuns să-și îndemne electoratul să “uite legile drepturilor omului”. “Traficanți, hoți și vagabonzi, ar fi bine să plecați, pentru că vă voi ucide”, a avertizat atunci.
Conform datelor oficiale ale Poliției, în operațiuni au murit aproximativ 6.200 de suspecți, dar ONG-urile locale și internaționale ridică cifra la peste 30.000. În 2021, CPI a inițiat o investigație împotriva sa pentru execuțiile extrajudiciare care au avut loc între 2011 și 2019, toate sub mandatul său: mai întâi (între 2009 și 2015) ca guvernator al Davao, al doilea oraș ca mărime din țară; și apoi la scară națională.
Duterte a retras Filipine de la CPI în mod unilateral în 2019, o mișcare pe care activiștii au criticat-o, considerând-o o încercare de a eluda responsabilitatea. În ciuda ieșirii sale din acest organism, Filipine continuă să fie membru al Interpol, care are competența de a solicita arestarea lui Duterte în numele tribunalului.
Manifestanți protestează împotriva fostului președinte Duterte în Quezon City (Filipine), marți. Basilio Sepe (AP)
Studenți țin pancarte împotriva fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte după arestarea sa în Quezon City, marți. Basilio Sepe (AP)
Un tânăr ține o pancartă împotriva fostului președinte în timpul unui protest în Quezon City (Filipine), marți. Basilio Sepe (AP)
Mai mulți studenți țin pancarte împotriva fostului președinte în timpul unui protest în Quezon City (Filipine), marți. Basilio Sepe (AP)
Arestarea de marți reprezintă un pas crucial în căutarea dreptății pentru mii de filipinezi care cer de ani de zile responsabilitate pentru moartea rudelor lor. Mulți dintre ei au fost uciși de polițiști, asasini și grupuri de vigilenți fără măcar să ajungă la judecată, după cum denunță aceștia. Activiștii locali asigură că majoritatea victimelor campaniei sângeroase erau persoane cu resurse economice limitate din zonele urbane, mulți dintre ei minori și cetățeni fără legături cu traficul de droguri.
Cazul va fi un test important pentru CPI, deoarece va măsura capacitatea organismului de a-și face valabilă jurisdicția în fața liderilor care au încercat să eludeze justiția internațională.
Tribunalul a emis, de asemenea, mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian, Beniamin Netanyahu, pentru crime de război și împotriva umanității în Gaza; împotriva autocratului rus Vladimir Putin și a înalților funcționari care au planificat invazia Ucrainei; și împotriva lui Min Aung-Hlaing, șeful juntei militare din Myanmar și responsabil pentru lovitura de stat brutală care a aruncat țara în cel mai profund haos din 2021. Rodrigo Duterte, reflectat într-un perete, în timpul apariției sale
în Senatul Filipinelor pentru a răspunde cu privire la războiul administrației sale împotriva drogurilor, pe 28 octombrie.
Ezra Acayan (Getty Images)