Un atac la scară largă al Israelului asupra teritoriului Iranului, desfășurat în noaptea de vineri, 15 iunie, a stârnit un val de discuții despre viitorul securității în Orientul Mijlociu. Peste 200 de avioane de luptă israeliene au vizat circa 100 de ținte militare și nucleare în Republica Islamică. Sâmbătă la prânz, armata israeliană a anunțat că a obținut "libertate de acțiune" în spațiul aerian iranian, până la Teheran.

De ce a decis Israelul să acționeze acum și care ar putea fi consecințele pentru lume?

Motivul atacului: Amenințarea nucleară iraniană

Principalul motiv al atacului, conform declarațiilor israeliene, este apropierea rapidă a Iranului de dezvoltarea armei nucleare. Țara, al cărei regim a amenințat în repetate rânduri Israelul, era pe punctul de a deține o bombă atomică.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a adoptat cu o zi înainte de atac o rezoluție care constata încălcări ale acordurilor de către Iran și descoperirea de material nuclear nedeclarat. Institutul american de cercetare militară ISIS a avertizat pe 9 iunie că Iranul ar putea produce suficient uraniu îmbogățit la nivel militar pentru nouă focoase nucleare în decurs de trei săptămâni.

Un oficial de rang înalt al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) a declarat că Iranul a luat măsuri concrete care depășeau simpla îmbogățire a uraniului. Informațiile serviciilor secrete indicau o activitate intensă a regimului de la Teheran în dezvoltarea de detonatoare și explozibili. Israelul a considerat aceasta o "amenințare existențială și imediată".

IDF a lovit țintit două instalații nucleare cheie din Isfahan și Natanz. Operațiunea a cauzat "pagube semnificative" programului nuclear iranian. Analiștii subliniază că momentul atacului a fost favorabil, deoarece aliații teroriști ai Iranului – Hamas, Hezbollah, regimul Assad din Siria și Houthi din Yemen – sunt mai slăbiți ca niciodată.

A fost informat Donald Trump?

Probabil că da. Conform portalului american de investigații "Axios", atacul surpriză al Israelului asupra Iranului a primit "undă verde clară din partea SUA". Doi oficiali israelieni ar fi confirmat acest lucru. Se pare că Trump a pretins public că ar fi critic față de un astfel de atac. Atacul israelian a avut loc la 61 de zile după ce președintele american dăduse regimului iranian 60 de zile să finalizeze un acord nuclear (doar pentru uz civil) cu SUA.

Cât de periculos este să bombardezi instalații nucleare?

Extrem de periculos. De aceea, Israelul nu a bombardat niciun reactor nuclear iranian (situați în Teheran, Arak și Bushehr), ci doar instalațiile de îmbogățire și cercetare din Natanz și Isfahan. Conform oficialilor iranieni și reprezentanților AIEA, doar cantități mici de radioactivitate ar fi scăpat în interiorul instalațiilor.

Ce dorește Israelul să obțină?

Expertul în terorism, Peter Neumann, explică faptul că Israelul nu doar că a dorit să neutralizeze programul nuclear, dar și să "scoată din joc ofițeri de rang înalt ai Gărzii Revoluționare iraniene", atacând astfel "în principiu, conducerea strategică a Iranului".

Se prăbușește acum regimul muulahilor?

Pe internet circulă imagini cu iranieni care jubilează la vestea uciderii generalilor proprii. Conform analizelor, regimul iranian încearcă să blocheze internetul pentru a suprima protestele.

Decisiv este "dacă apar fisuri în interiorul elitei politice și al aparatului de securitate. Dacă iranienii obișnuiți ajung la concluzia că regimul nu mai are șanse de supraviețuire, vor fi încurajați să acționeze împotriva regimului", afirmă analiștii. "Atunci se pune întrebarea dacă leadershipul va mai fi capabil să suprime eficient populația".

Regimul iranian se află într-o criză de legitimitate foarte serioasă, nefiind susținut de majoritatea populației. "Dacă milioane de oameni ies în stradă și guvernul nu îi poate suprima, poate avea loc o schimbare de regim", spun experții.

Deoarece muulahii sunt principalii sponsori ai terorismului în Orientul Mijlociu, căderea lor ar putea face regiunea de criză mai sigură. Se pare că acțiunile Israelului beneficiază de "susținere tacită" din partea unor monarhii arabe din Golf.

Există riscul unui război major în Orientul Mijlociu?

Deocamdată, atacurile se limitează la un schimb de lovituri între Israel și Iran. Totuși, regimul de la Teheran a amenințat sâmbătă SUA că va ataca toate bazele militare americane din regiune dacă SUA se vor implica activ în conflict. Israelul, la rândul său, a transmis milițiilor proxy ale Iranului din Liban, Irak și Yemen că le va lovi dur dacă acestea vor lansa rachete către Israel.

Intervin SUA și Rusia?

Ambele puteri nucleare se abțin deocamdată.

SUA subliniază că nu au fost implicate activ în atacuri. Conform experților militari, SUA au furnizat doar date pentru ținte avioanelor israeliene. De asemenea, avioane americane au participat la interceptarea dronelor kamikaze iraniene îndreptate spre Israel. Marina SUA mută distrugătorul "USS Thomas Hudner" din Marea Mediterană spre Golful Persic pentru a ajuta la apărarea împotriva rachetelor iraniene. Dar: dacă Iranul atacă o bază aeriană sau o navă de război americană, Trump ar trebui să intervină ofensiv și să atace militar Iranul.

Rusia, partener al Iranului, nu face nimic pentru cel mai apropiat aliat al său din Orientul Mijlociu, deși Teheranul a furnizat Kremlinului drone și rachete pentru războiul său împotriva Ucrainei. Putin se limitează deocamdată la sprijin verbal. Motivul: războiul Rusiei împotriva Ucrainei leagă majoritatea capacităților sale militare.

Cum poate Germania ajuta Israelul?

Guvernul federal german poate declanșa așa-numitul "Mecanism de revenire" ("Snap Back Mechanism"). Acesta ar repune în vigoare toate sancțiunile împotriva Iranului suspendate din 2015 prin acordul nuclear internațional. Aceasta ar exercita o presiune considerabilă asupra regimului, mai ales că economia iraniană se află într-o criză profundă.

Ce înseamnă conflictul pentru prețurile la combustibili?

Prețurile la benzină și motorină continuă să crească din cauza conflictului dintre Israel și Iran. Sâmbătă dimineață, un litru de Super E10 costa în medie în Germania 1,74 euro, iar un litru de motorină 1,63 euro, conform datelor ADAC. Cu o zi înainte, la aceeași oră, prețul era cu aproximativ 5 cenți mai mic pentru E10 și chiar cu 6 cenți mai mic pentru motorină.

De asemenea, prețul petrolului brut a crescut. Înainte de atacul israelian, un baril (159 litri) costa 60 de euro, iar sâmbătă după-amiază prețul era de 64,33 euro. Dacă războiul escaladează și Israelul atacă instalațiile petroliere iraniene, prețul ar putea crește mult mai mult.