
În câteva cuvinte
Cercetătorii japonezi efectuează foraje marine ample pentru a înțelege mecanismele tsunami-urilor și a îmbunătăți sistemele de avertizare timpurie, cu scopul de a preveni repetarea unor dezastre precum cel de la Fukushima.
Acum 14 ani, pe 11 martie, o catastrofă uriașă a lovit Japonia.
Un cutremur submarin gigantic de magnitudine 9 a declanșat un tsunami. Valurile înalte au avariat centrala nucleară Fukushima construită pe coastă, iar 18.000 de oameni au murit.
«Distrugerea a fost atât de devastatoare pentru că nimeni nu a prevăzut un cutremur și un val tsunami de asemenea amploare.» Oamenii de știință de pe nava de cercetare japoneză «Chikyu» vor să schimbe acest lucru și au demarat una dintre cele mai mari investigații din mare. Nava forează la peste 7877 de metri sub nivelul mării.
La aproximativ 200 de kilometri de coastă, în Pacific, echipa lucrează pe nava lungă de 210 metri. Cel mai important lucru: forajele ample, fără precedent până acum. Pentru prima dată, oamenii forează atât de adânc sub nivelul mării: 7877,5 metri sub zero.
Acest lucru este posibil datorită echipamentului special al «Chikyu». Nava are o instalație de foraj de până la 10 kilometri lungime. În timpul procesului, ciment este pompat în gaura de foraj. Astfel, aceasta rămâne stabilă chiar și la adâncimi mai mari. Noroiul de foraj este transportat în sus printr-un sistem și poate fi examinat la fața locului.
50 de oameni de știință vor să prezică tsunami-urile. Aproximativ 50 de cercetători, printre care geofizicieni, chimiști și microbiologi, investighează de ce valurile devastatoare de tsunami au putut să se ridice până la 40 de metri înălțime.
Nu este surprinzător faptul că pot apărea cutremure mari în acest loc. În acest punct, se întâlnesc două plăci tectonice, unde pot apărea oricând cutremure. Dar zguduitura a eliberat multă energie și a apărut aproape de suprafața Pământului – roca s-a încălzit cu câteva sute de grade Celsius. Managerul de proiect Shuichi Kodaira: «Nu ne așteptam la asta.»
Prevenirea unui al doilea Fukushima. Datele despre compoziția rocilor, despre posibilele alunecări de teren subacvatice ar trebui să ajute la prezicerea tsunami-urilor – și anume și înălțimea valurilor așteptate. În al doilea pas, ar putea fi luate măsuri de securitate, cum ar fi construirea unor ziduri de protecție mai înalte.
Acestea au lipsit în timpul catastrofei de acum 14 ani. Valurile tsunami au lovit Fukushima, mii de oameni au murit. Centrala nucleară distrusă a contaminat zona, iar și astăzi, zone mari sunt izolate. 300.000 de oameni și-au pierdut casele.
După foraje, ar trebui instalat și un observator pe fundul mării, care să monitorizeze zona prin senzori. Kodaira: «Va colecta date acolo timp de câțiva ani.» Și, sperăm, va oferi indicii care să ajute oamenii de știință să prevină catastrofe precum Fukushima în viitor.