Compararea orarelor școlare cu o diferență de aproape o sută de ani stârnește dezbateri aprinse și ne determină să reflectăm asupra stării educației moderne. Recent, în mediul online a apărut o fotografie a unui orar vechi din 1924, care demonstrează o abordare complet diferită a procesului educațional.

Dacă privim o zi de școală de acum aproape un secol, putem observa materii precum religie, aritmetică și limba, programate pentru dimineața de luni. După cursuri urma o pauză lungă de masă, care putea dura până la trei ore. Zilele de școală moderne, dimpotrivă, par extrem de încărcate și rigid programate.

Experții remarcă schimbările drastice. „Astăzi, copiii comută constant între diferite materii, profesori și activități pe parcursul zilei. Seara, trebuie să-și mai înghesuie hobby-urile și temele pentru acasă”, descrie situația un specialist în educația școlară, care a lucrat mulți ani ca profesor.

În opinia sa, aceasta creează o problemă serioasă. Programele școlare au devenit mult mai extinse, iar timpul petrecut la școală pentru a le asimila este adesea insuficient. Materialul neînțeles este transferat la teme, ceea ce creează o „dinamică nesănătoasă” de presiune constantă asupra copilului.

Principala diferență față de orarul din 1924 este numărul mai mic de materii și profesori pe zi, precum și pauzele mai lungi. Acest lucru le oferea copiilor mai mult timp să respire și să asimileze materialul. Astăzi, însă, totul este înghesuit într-o singură zi, iar adulții privesc adesea neputincioși cum copiii se luptă cu greu sub povara acestei sarcini.

Presiunea în școli astăzi este colosală, spun specialiștii. Sistemul este adesea axat pe atingerea tuturor obiectivelor de învățare cu orice preț.

Consecințele acestei abordări sunt descurajatoare: profesori suprasolicitați, copii cu probleme psihologice și elevi care pur și simplu își pierd dorința de a veni la școală. Experții subliniază: pe lângă programa școlară, este vital ca copiii să poată practica sport, muzică, activități creative sau practice.

Cu toate acestea, nimeni nu pledează pentru o întoarcere completă la metodele vechi. Dacă înainte școala se concentra în principal pe cunoștințele de bază și pe ascultare, astăzi sunt solicitate competențe precum comunicarea, creativitatea și gândirea critică. Totuși, în opinia specialiștilor, copiii nu ar trebui să fie "supraîncărcați cu informații", ci să li se stârnească curiozitatea. Adesea, acest lucru reușește până la clasele primare, dar după clasa a 3-a, bucuria de a învăța scade vizibil la mulți copii.