
În câteva cuvinte
Sistemul de asigurări sociale din Germania cheltuiește 25 de miliarde de euro anual doar pe administrare. Angajatorii critică această sumă considerabilă, comparând-o cu cheltuielile combinate pentru programe sociale cheie, și solicită o urgentă optimizare a aparatului birocratic.
Sistemul de asigurări sociale din Germania cheltuiește anual o sumă enormă, de 25 de miliarde de euro, exclusiv pentru nevoi administrative. Potrivit datelor recente, aceste costuri depășesc semnificativ suma totală plătită pentru programe sociale importante precum alocațiile parentale (Elterngeld), ajutorul de locuință (Wohngeld) și sprijinul pentru studenți (BAföG).
Cea mai mare parte a costurilor administrative este generată de asigurările medicale obligatorii – 11 miliarde de euro. Asigurările de pensie și cele de șomaj necesită câte 5 miliarde de euro fiecare. În total, în structurile administrative ale fondurilor de asigurări sociale sunt angajați aproximativ 378.000 de funcționari, un număr mai mare decât forța de muncă totală din agricultura Germaniei.
Reprezentanții angajatorilor germani își exprimă îngrijorarea serioasă cu privire la amploarea acestor cheltuieli. Ei subliniază că o povară administrativă atât de mare nu este o chestiune minoră, ci o cheltuială semnificativă care trebuie redusă. Angajatorii insistă asupra simplificării și optimizării urgente a aparatului administrativ, solicitând crearea unui sistem care să funcționeze eficient, digital și conștient de costuri.
O analiză a costurilor administrative în procente din cheltuielile totale pe tipuri de asigurări arată că asigurările de șomaj dețin cea mai mare pondere, cu 14%. Urmează asigurările de accidente (11,5%), asigurările de îngrijire pe termen lung (3,8%) și asigurările de pensie (1,2%).
În paralel cu creșterea costurilor administrative, contribuțiile sociale sunt, de asemenea, în creștere, ajungând acum la 42% din venitul brut. Angajatorii solicită o restructurare imediată și optimizare a proceselor în sistemul de asigurări sociale pentru a reduce sarcina birocratică și a crește eficiența utilizării fondurilor.