Verfassungsschutz: Cum se apără Germania de extremism și spionaj, de la AfD la amenințările din Rusia

Oficiul Federal pentru Protecția Constituției din Germania (BfV, Bundesamt für Verfassungsschutz) este principalul serviciu de informații interne al țării, responsabil cu asigurarea securității interne și protecția ordinii democratice libere.

BfV monitorizează de mult timp partidul Alternativa pentru Germania (AfD), evaluând potențialul său pericol pentru democrația germană și prezența elementelor anticonstituționale. Recent, BfV a intrat în centrul atenției publice tocmai din cauza activității sale legate de AfD.

Motivul este clasificarea AfD de către BfV ca fiind „cu siguranță extremistă de dreapta”. Această evaluare a devenit publică la începutul lunii mai, după ce un raport al serviciului a fost parțial dezvăluit. Ca răspuns, AfD a intentat proces, așa cum era de așteptat, iar până la o decizie judecătorească, raportul rămâne „înghețat”. Această situație ridică numeroase întrebări despre munca BfV, angajații săi și criteriile de evaluare.

Întrebări cheie despre activitatea serviciului german de contrainformații:

• Care sunt sarcinile Oficiului pentru Protecția Constituției?

  BfV asigură apărarea ordinii democratice libere în Germania. Aceasta include monitorizarea islamiștilor, extremiștilor de dreapta și de stânga. O parte importantă a muncii este apărarea împotriva actelor de sabotaj și spionaj, în special din partea Rusiei, Chinei și Iranului. Serviciul Federal de Informații Externe (BND) este responsabil pentru activitățile în străinătate.

• Ce amenințări există?

  Situația de securitate s-a înrăutățit dramatic după invazia rusă în Ucraina din februarie 2022. BfV avertizează că „rușii au renunțat acum la orice reținere”. Spionajul și dezinformarea au devenit cotidiene; Moscova nu se mai ferește nici de crimă. Un angajat al serviciului descrie situația: „Democrația noastră nu a mai fost atacată niciodată din atâtea părți ca acum!” Viteza radicalizării este deosebit de îngrijorătoare. Adolescenții se pot radicaliza în chat-uri în doar câteva săptămâni, devenind gata să comită atentate. Acest fenomen se observă în principal la islamiști, „dar acum și la grupuri de extremă-dreapta, precum și la extremiștii de stânga”.

• De ce BfV nu are președinte și cine conduce acum oficiul?

  Președintele de lungă durată, Thomas Haldenwang, a demisionat în noiembrie pentru a candida la Bundestag. Conducerea este asigurată acum de vicepreședinții Sinan Selen și Silke Willems. Ambii sunt foarte respectați în cadrul serviciului. Willems se ocupă de procesele interne, iar Selen este fața publică. Amândoi sunt considerați cu șanse bune de a-i succeda lui Haldenwang. Decizia aparține guvernului.

• Cum influențează politica activitatea serviciului?

  BfV este subordonat Ministerului de Interne și, implicit, ministrului Alexander Dobrindt. Politica nu poate interveni direct în munca operativă, dar emite instrucțiuni. În funcție de situație, accentul s-a mutat în ultima vreme pe terorismul de stânga sau de dreapta. Acest lucru atrage critici: unii angajați spun că, în ultimii ani, conducerea a „jucat” curentele extremiste unul împotriva celuilalt, argumentând că „extremiștii de dreapta sunt mai periculoși, vor o răsturnare de sistem”. Acest lucru este adevărat, dar din păcate nu este diferit în cazul islamiștilor.

  BfV, precum și BND și Serviciul de Contrainformații Militare (MAD), sunt supravegheate de Comisia Parlamentară de Control a Bundestagului. Publicul primește un raport anual, dar acesta nu include operațiunile secrete.

• Ce are voie să facă Oficiul pentru Protecția Constituției și ce nu?

  Serviciul are dreptul de a observa și de a avertiza asupra pericolelor. Așa procedează BfV și cu AfD. Pentru raportul său, angajații au colectat în principal declarații publice ale membrilor partidului. Nu există ca dovezi protocoale de interceptare sau documente secrete. BfV este, grosso modo, un observator. Arestările și perchezițiile trebuie lăsate în sarcina poliției și procurorilor. Această împărțire a atribuțiilor este neobișnuită comparativ cu alte țări și provoacă frustrare: „Ne sunt adesea legate mâinile”, spune un angajat.

• Cine lucrează la Oficiul pentru Protecția Constituției?

  În total, la BfV lucrează aproximativ 4500 de angajați, printre care juriști, funcționari administrativi, economiști. În oficiile landurilor din cele 16 state federale sunt alți 5000 de funcționari. Prin comparație, BND și Oficiul Federal de Poliție Criminală au fiecare aproximativ 8000 de angajați.

• Ce calități sunt necesare pentru acest post?

  Practic oricine poate aplica, oficiul vizează și absolvenții de universitate. Condiții: pașaport german și loialitate față de constituție. Se caută în special experți în IT și Inteligență Artificială pentru a face față noilor amenințări, deoarece Rusia, China și Iran și-au îmbunătățit drastic capacitățile în aceste domenii. Fiecare angajat trece printr-o verificare de securitate, inclusiv interviuri cu prieteni și rude și verificarea situației financiare personale.

• De ce există oficii ale landurilor pe lângă BfV federal?

  O „uniune pentru protecția constituției” formată din BfV și 16 oficii ale landurilor ar trebui să asigure securitatea la nivel național, iar toate părțile ar trebui să facă schimb strâns de informații. În realitate, lucrurile scârțâie, se plâng angajații. Există dispute privind competențele, birocrația excesivă și pierderea informațiilor.

• Ce probleme afectează angajații serviciului?

  Reprezentanții serviciului se văd încetiniți de trei factori: „prea puțin personal, prea puțini bani și noi amenințări”, se plânge un funcționar. Bugetul de 468,8 milioane de euro a rămas practic neschimbat din 2022.

  Un exemplu: „Estimăm că cel puțin 3000 de agenți plus susținători și celule 'adormite' sunt active în Germania”, spune un angajat cu vechime. Aceștia spionează infrastructura critică (electricitate, gaz, internet) și pregătesc acțiuni de sabotaj și chiar atentate. O țintă: Armin Papperger, șeful concernului de apărare Rheinmetall.

  La aceasta se adaugă lupta împotriva extremiștilor de dreapta violenți. „Mai ales în estul Germaniei se dezvoltă structuri care sunt înfricoșătoare. Acolo se cumpără explozibili și arme, se planifică atacuri asupra centrelor de refugiați”, spune o sursă internă. Pentru a menține o imagine de ansamblu, lipsește personal.

• Ce scandaluri și controverse au existat?

  BfV a dat greș de mai multe ori. Serviciul a pretins că ani de zile nu a știut despre crimele grupării teroriste „Subteranul Național-Socialist” (NSU), deși avea informatori în anturajul apropiat al grupului. Președintele de atunci, Heinz Fromm, și-a pierdut postul din cauza presupusei „orbiri” a serviciului.

  De asemenea, activitatea fostului președinte Hans-Georg Maaßen ridică semne de întrebare; el a fost demis după declarații controversate despre o „vânătoare” de străini la Chemnitz. Criticii îl acuză de o prea mare apropiere de AfD, deși acest lucru nu a fost dovedit, iar Maaßen însuși respinge acuzațiile.