În câteva cuvinte
După ce Rusia a respins cererea de încetare a focului pentru 30 de zile, statele occidentale, în special UE, Marea Britanie și SUA, intensifică eforturile pentru a impune noi sancțiuni dure împotriva Moscovei. Printre ținte se numără sectoarele bancar, energetic și transportul maritim de petrol rusesc, însă procesul de adoptare în UE este complicat de opoziția unor state membre.
MOSCOVA IGNORĂ ARMISTIȚIUL. UE PLANIFICĂ SANCȚIUNI MAI STRICTE.
Termenul ultimatumului a expirat, Rusia a respins o încetare a focului de 30 de zile în războiul împotriva Ucrainei. Astfel, amenință acum noi sancțiuni împotriva Moscovei.
Cum vor arăta acestea, este încă neclar. Cert este că UE, Marea Britanie și SUA doresc să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a intra în negocieri cu Kievul.
Anterior, președintele Franței, Emmanuel Macron (47 de ani), a vorbit despre sancțiuni „masive”. De asemenea, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz (69 de ani, CDU), a anunțat „intensificarea sancțiunilor”, precum și „ajutor masiv pentru Ucraina”. Merz a precizat: „Politic oricum, ajutor financiar, dar și militar”.
În declarația finală a întâlnirii de sâmbătă de la Kiev, la care au participat președintele ucrainean Volodimir Zelenski (47 de ani), premierul britanic Keir Starmer (62 de ani), președintele francez Emmanuel Macron (47 de ani), cancelarul german Friedrich Merz (69 de ani, CDU) și premierul polonez Donald Tusk (68 de ani), s-a menționat că ar trebui impuse „sancțiuni mai stricte împotriva sectorului bancar și energetic”. Conform informațiilor, se discută, de asemenea, despre noi sancțiuni UE, mai extinse, împotriva petrolului și gazelor rusești.
În plus, „flota fantomă” a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, ar trebui vizată mai puternic, fiind în discuție noi sancțiuni împotriva petrolierelor rusești.
Problema: pentru astfel de măsuri este nevoie de decizii unanime la nivelul UE. Premierul Slovaciei, Robert Fico (60 de ani), și șeful guvernului Ungariei, Viktor Orban (61 de ani), s-au opus până acum sancțiunilor mai aspre. UE speră acum, conform informațiilor obținute, în sprijinul președintelui american Trump pentru a-i convinge. Însă și această speranță este vagă.
În plus, Macron, Merz, premierul britanic Starmer și premierul polonez Donald Tusk au anunțat la Kiev un nou pachet de sancțiuni UE, „strict”, al 17-lea. Acesta nu este însă în lucru doar de la expirarea ultimatumului, ci de mai mult timp.
Un diplomat UE a declarat că nu se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni să depășească pe cel precedent. „Am atins limita a ceea ce putem face prin sancțiuni”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius (59 de ani), a anunțat luni că pregătirile pentru sancțiuni vor fi „puse în mișcare” dacă Rusia nu acceptă încetarea focului.
Sâmbătă, Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia au cerut Rusiei o încetare a focului de 30 de zile începând de luni. Moscova a reacționat indignată – și a refuzat! „Limbajul ultimatumurilor este inacceptabil pentru Rusia, este neadecvat”, s-a plâns luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov (57 de ani).
