
În câteva cuvinte
Cuplul german Anne și Ersin își încheie călătoria de doi ani cu bicicleta în jurul lumii, după ce au parcurs 25.000 km în 30 de țări. Ei au povestit despre întâlnirile cu animale sălbatice, pericole și ospitalitatea oamenilor, trăind cu un buget modest.
Anne (35 de ani) și Ersin (38 de ani), un cuplu din Germania, au întreprins o călătorie extraordinară în ultimii doi ani, parcurgând lumea pe biciclete. Până acum au străbătut 25.000 de kilometri, au vizitat 30 de țări și au acumulat experiențe unice.
Cei doi și-au început aventura pe bicicletă în 2022, pedalând prin Europa spre Asia și Africa. Pe parcurs, au locuit într-un sat Maasai, au auzit leii furișându-se pe lângă cort și au rămas fără o geantă de bicicletă, furată de un elefant.
Întreaga călătorie a fost finanțată din economiile personale. Bugetul lor a fost de doar 800 de euro pe lună pentru amândoi, adică aproximativ 25 de euro pe zi. Acest buget modest nu le-a permis luxul, așa că au dormit frecvent în cort în natură sau pe proprietăți private, iar alimentația a constat adesea din fasole și orez. Din motive de siguranță, cuplul a căutat să înnopteze pe proprietăți private ori de câte ori a fost posibil; de exemplu, au avut voie să își instaleze tabăra într-o școală.
Această experiență a fost pentru cuplu un adevărat semnal de alarmă. „Te trezești și realizezi ce ai de fapt acasă și cât de mult trăiești”, spune Anne.
O observație interesantă a cuplului a fost că, cu cât țările erau mai sărace, cu atât mai mare era bucuria de viață a oamenilor locali. În Burundi, deși hainele oamenilor aveau găuri și culorile erau șterse, „copiii radiau. Alergau kilometri întregi pe lângă bicicletă”, povestește Anne. Ersin adaugă: „Copiii vor să vorbească cu tine, să te atingă”.
Cuplul vorbește cu entuziasm despre timpul petrecut în Africa. „Oamenii pe care îi întâlnești te văd fără prejudecăți. Te întâmpină pur și simplu cu atâta căldură”, constată Anne. Cu ajutorul lor, au reușit să traverseze nevătămați zone periculoase, unde se avertiza împotriva răpirilor, războiului civil sau atacurilor animalelor.
De exemplu, în Zambia, a trebuit să își amintească rapid sfaturile localnicilor. „Am virat încet o curbă și deodată acolo era o turmă de elefanți cu pui”, descrie ea. S-au îndepărtat foarte încet cu spatele. „Acele secunde mi s-au părut o veșnicie”, spune Anne. După un timp, turma a plecat pașnic și cuplul și-a putut continua drumul. Un alt moment tensionat a avut loc în Turcia, când un camion i-a depășit atât de aproape încât Ersin a închis ochii. „Anne pedala în fața mea. Nu erau nici 20 de centimetri. Chiar am crezut că murim”, mărturisește el. După aceea, a trebuit să ia o pauză mai lungă.
„Se întâmplă atât de multe în fiecare zi”, spune Anne. „Corpul și mintea îți sunt constant solicitate și trebuie să te adaptezi la o nouă cultură. Pur și simplu nu mai puteam asimila nimic.”
După doi ani și jumătate, călătoria lor se apropie de sfârșit. În prezent, se află la Bosfor (Turcia) și își planifică întoarcerea acasă în Saxonia-Anhalt, unde îi așteaptă o casă mică (Tiny House) reamenajată, de 35 de metri pătrați. Anne explică că este „pur și simplu ciudat și ireal să te readaptezi la această altă viață”. Ea dorește să își folosească experiențele pentru a ajuta refugiații să se integreze în viitor, iar Ersin, economist de profesie, intenționează să se îndrepte spre sectorul tehnologic.
Ceea ce doresc cu siguranță să ia cu ei în Germania este căldura sufletească pe care au experimentat-o pe drum. „Am fost nevoiți aproape zilnic să cerem ajutor oamenilor, fie că era vorba de drum, de siguranța în țară sau de un loc de dormit”, spune Anne. „Este incredibil de frumos cum te conectează asta cu oamenii.” Mai departe, regretă: „Când mă uit adesea în lumea noastră, văd atâta furie, atâta neîncredere”. Acest contrast le-a schimbat perspectiva. „Suntem oaspeți pe această lume și ea este mult mai frumoasă decât este prezentată, și acesta este și mesajul”, concluzionează Anne.