
În câteva cuvinte
Proiectul de lege privind incitarea la ură, susținut de coaliția CDU/SPD, generează tensiuni în rândul AfD, în special în contextul posibilelor consecințe pentru Björn Höcke. Dezbaterile se concentrează pe echilibrul dintre protejarea democrației și libertatea de exprimare.
O lege controversată, menită să împiedice persoanele condamnate pentru incitare la ură să ocupe funcții publice, stârnește tensiuni în cadrul partidului AfD. Conform acordului de coaliție dintre Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Partidul Social Democrat (SPD), cei găsiți vinovați de incitare la ură în mod repetat ar putea fi excluși din viața publică. Această inițiativă a stârnit îngrijorare în rândul AfD, unii membri numind-o deja „Lex Höcke”, referindu-se la politicianul de extremă-dreapta Björn Höcke, care ar putea fi direct vizat. Höcke a fost deja vizat de anchete și investigații. Proiectul de lege ar putea împiedica potențialul lui Höcke de a deveni prim-ministru în Turingia sau de a candida pentru funcții la nivel federal.
În contextul dezbaterilor despre extremism și protejarea democrației, un expert social-democrat, Dirk Wiese, a subliniat necesitatea ca democrația să se protejeze. El a menționat prezența unor persoane radicalizate, cu antecedente penale, în parlamentele la diferite niveluri. În același timp, critici precum profesorul de drept Volker Boehme-Neßler au exprimat îngrijorări cu privire la restricționarea dreptului de a candida, considerând-o o măsură drastică. Legea, care nu are încă un calendar precis, ar putea modifica definiția incitării la ură sau ar putea crește pedepsele, dar experții avertizează cu privire la necesitatea de a respecta limitele libertății de exprimare.
Articolul menționează, de asemenea, definiția legală a incitării la ură conform Codului Penal german (StGB), care include instigarea la ură împotriva anumitor grupuri. Un exemplu relevant este cazul unui predicator musulman condamnat în 2024 pentru incitarea la violență. Procedura legislativă pentru această lege se află în mâinile comisiilor parlamentare, precum și ale Ministerului de Interne și ale Justiției.