Un pachet istoric de datorii este pe cale să lovească Germania. Uniunea și SPD sunt de acord: viitorul lor guvern federal ar trebui să contracteze datorii cum nu s-a mai văzut. ▶︎ Îți prezentăm cele mai importante întrebări despre acest pachet uriaș de datorii.

Despre ce sumă de datorii vorbim?

Sunt planificate datorii speciale de 500 de miliarde de euro în următorii ani pentru drumuri, poduri, căi ferate, școli și spitale aflate în stare precară. La acestea se adaugă datoriile pentru apărare. NATO prevede ca minimum 2% din produsul intern brut (PIB) să fie alocat apărării. CDU/CSU și SPD au convenit să plătească un procent din bugetul obișnuit – tot ce depășește această sumă, guvernul federal intenționează să finanțeze prin împrumuturi. Un procent din PIB corespunde în prezent cu 43 de miliarde de euro. Dacă guvernul dorește să atingă obiectivul NATO, ar fi necesare 43 de miliarde de euro suplimentare anual. La 3%, ar fi 86 de miliarde de euro suplimentar pe an. În total, împreună cu datoriile pentru infrastructură pe zece ani: aproape un trilion de euro.

Pentru ce vor fi folosite datoriile?

Pentru infrastructură și apărare. În documentul final al negociatorilor Uniunii și SPD sunt menționate explicit: bani pentru protecția civilă și a populației, infrastructura de transport, spitale, infrastructura energetică, pentru infrastructura educațională, de îngrijire și științifică, precum și cercetare, dezvoltare și digitalizare.

Modernizarea beneficiază, de asemenea, de un sprijin larg din partea populației. Potrivit unui sondaj realizat de ZDF, aproximativ trei sferturi dintre respondenți (76%) și majoritatea din toate grupurile de susținători ai partidelor susțin o creștere a fondurilor pentru armată și apărare – chiar dacă pentru aceasta trebuie contractate datorii suplimentare. Doar 22% sunt împotriva creșterii fondurilor pentru armată.

Situația este ușor diferită dacă îndatorarea nu vizează doar bani pentru armată, ci și pentru infrastructură. Potrivit unui sondaj INSA, 40% consideră că acest lucru este (mai degrabă) bun, iar 37% (mai degrabă) rău.

De unde provin banii?

De la investitorii de la bursă. Guvernul federal oferă acolo obligațiuni de stat în masă, pe care investitorii le pot cumpăra și pot primi dobândă. Germania este considerată un debitor de încredere, motiv pentru care cererea de obligațiuni de stat germane ar trebui să fie ridicată.

Trebuie Germania să ramburseze vreodată datoriile?

Prof. Friedrich Heinemann (ZEW): «Statul nu trebuie să ramburseze datoriile, are o situație mai bună decât persoanele private. El plătește dobânzi investitorilor și, la sfârșitul scadenței obligațiunilor lor, le returnează banii – ceea ce statul poate finanța din nou prin datorii.» Dar: dobânzile pentru acestea sunt plătite în final de contribuabilii germani. În prezent, acestea se ridică la 40 de miliarde de euro pe an.

Este Germania acum supraîndatorată?

Cota datoriei (raportul dintre performanța economică și datoria totală) este în prezent de 62,7% – prin pachetul de datorii, aceasta ar trebui să crească puternic. Expertul economic Prof. Volker Wieland (59) de la Universitatea din Frankfurt se așteaptă la o creștere de cel puțin 20 de puncte procentuale – atunci cota datoriei ar fi de peste 80%. Cea mai mare valoare de până acum: 81% în 2010. În comparație, cota datoriei este mai mare în multe state: Franța (110%), SUA (127%), Japonia (250%).

Cum reacționează bursa la pachetul de datorii?

Valorile acțiunilor pentru companiile de construcții și de armament cresc vertiginos. Economistul șef al ING, Carsten Brzeski (53): «De zile întregi, lucrurile merg bine la bursă pentru bănci, BASF, Heidelberg Materials, Bayer, Siemens și companiile de armament.» Încă de la începutul anului, acțiunile Rheinmetall, Hensoldt și Renk – toate companii de armament – au crescut puternic.

Ce avantaje am eu?

Dacă investițiile în infrastructură se materializează, «trenul va ajunge mai punctual și vor fi mai puține ambuteiaje. Cetățenii ar economisi ore întregi de așteptare, economia ar fi mai eficientă», spune expertul Brzeski. Dar: «S-ar putea ca dobânzile la construcții să crească cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât ar fi făcut-o fără planul de îndatorare.» Asta înseamnă: construcția ar putea deveni mai scumpă. De asemenea, nu este exclusă creșterea inflației. Motivul: «Prețurile în construcții și în companiile de armament ar putea crește, iar din cauza deficitului de muncitori calificați, salariile ar putea crește și acolo», crede Carsten Brzeski. Președintele Institutului pentru Economie Mondială din Kiel, Moritz Schularick (care, împreună cu alți economiști, a propus pachetul de datorii) a subliniat în «Tagesthemen» de pe ARD: «Frâna datoriilor nu este un scop în sine, ci un mijloc pentru un scop» – scopul este pacea, libertatea și prosperitatea în Europa. Este crucial ca banii să fie folosiți în mod judicios – de exemplu, pentru a investi în tehnologii noi.

Michael Hüther (62), șeful Institutului Economiei Germane, avertizează: «În niciun caz Uniunea și SPD nu trebuie să cedeze tentației de a redirecționa fondurile către beneficii sociale. Deosebit de fatală ar fi o utilizare abuzivă ca cadou pentru pensii.»

Cine primește miliardele?

Economistul Carsten Brzeski: «Cele mai multe beneficiază companiile de construcții, căile ferate, societatea de autostrăzi și companiile de armament.» Datorită miliardelor de stat, acestea se pot aștepta la registre de comenzi pline.

Se modernizează armata mai repede cu mai mulți bani?

Acest lucru pare de fapt neclar! Potrivit investigațiilor, ministrul Apărării, Boris Pistorius, cheltuise deja cu aproximativ 4,6 miliarde de euro mai puțin decât era posibil și planificat anul trecut. Motivul necheltuirii banilor ar fi «în mare parte întârzieri din partea industriei», se spunea în Ministerul Apărării. Adică: companiile de armament nu au putut livra muniția și vehiculele la fel de repede pe cât spera conducerea armatei. Cu toate acestea, producătorii ar putea extinde capacitățile de producție dacă știu că sunt disponibili mai mulți bani. Dar și asta durează.

Este totul conform cu constituția?

Uniunea și SPD doresc să adopte modificările constituționale necesare pentru pachetul de datorii (frâna datoriilor) cu vechile majorități din Bundestag. Pentru aceasta, ei se bazează pe Verzi și FDP. În noul Bundestag, AfD și Stânga ar putea împiedica pachetul de datorii cu voturile lor. Este permisă acțiunea Uniunii și SPD? Juristul constituțional Prof. Marcel Kau (54, Uni Konstanz): «Dacă se consideră corect din punct de vedere politic ca voturile să fie lăsate în mod deliberat vechiului Bundestag, deoarece se dorește modificarea constituției, depinde de privitor. Din punct de vedere al dreptului constituțional, este inofensiv și deciziile au fost luate așa și în trecut.»

Ce se întâmplă în continuare?

Uniunea și SPD trebuie să se grăbească. Modificarea legii trebuie să aibă loc înainte de 25 martie, adică înainte de prima sesiune a noului Bundestag. Luni, pachetul de datorii va fi prezentat în Bundestag. Pe 13 martie, planul legislativ va fi dezbătut în plenul Bundestagului și pe 18 martie va fi adoptat. Pentru 21 martie este planificată sesiunea finală a Bundesratului.