În Argentina, se pare că nu mai există lovituri militare, ci doar lovituri ale fanilor de fotbal.

Cel puțin, de asta este convins guvernul lui Javier Milei, care, la o zi după un marș violent al pensionarilor în fața Congresului, a denunțat „un fel de lovitură de stat” perpetrată, după cum susține, de „barrabravas” (huligani) sprijiniți de peronismul kirchnerist. Această teză a fost susținută fără dovezi de șeful de cabinet, Guillermo Francos. Ministrul Securității, Patricia Bullrich, a fost mai precisă: a acuzat șefii comunelor La Matanza și Lomas de Zamora, două districte populare din suburbiile orașului Buenos Aires, legate de fosta președintă Cristina Kirchner. Casa Rosada nu crede că zecile de grupuri de fani de la echipele de fotbal care s-au alăturat protestului săptămânal al pensionarilor au fost inocente. Marșul s-a transformat într-un război între manifestanți și poliție, cu o sută de arestări și aproximativ douăzeci de răniți, inclusiv un fotograf „kirchnerist”, după cum l-a numit Bullrich, care este în stare critică din cauza impactului unei bombe lacrimogene în cap.

Incidentele, cele mai grave de când Milei a preluat mandatul în decembrie 2023, nu au produs nimic asemănător unei lovituri de stat, dar au arătat că guvernul ultra nu mai are controlul total asupra străzii.

Milei nu traversează cea mai bună perioadă a sa. În ultimele săptămâni, o serie de erori evitabile l-au pus, pentru prima dată, în defensivă. Aura ultradreptei a început să-și piardă din forță la sfârșitul lunii ianuarie, când, într-un discurs la Davos, a legat cuplurile homosexuale de pedofilie. Câteva zile mai târziu, a trebuit să facă față unei manifestații de condamnare care a adunat peste 80.000 de oameni numai în Buenos Aires. Acum o lună, a izbucnit scandalul $Libra, o criptomonedă pe care Milei a promovat-o de pe rețelele sale sociale. $Libra era, de fapt, o fraudă monumentală care a activat investigații judiciare în Statele Unite și suspiciuni de corupție care o afectează pe Karina Milei, sora și sprijinul emoțional al președintelui.

Două săptămâni mai târziu, Milei a deschis un alt front prin numirea prin decret a doi judecători la Curtea Supremă, o atribuție pe care Constituția o acordă Senatului.

Unul dintre candidații săi nu a putut încă să-și asume funcția, deoarece Curtea Supremă i-a refuzat licența pe care o solicitase ca judecător federal. Celălalt a depus deja jurământul, dar Senatul are voturile pentru a-i respinge nominalizarea, situație care l-ar pune în fața deciziei de a rezista pe durata interimatului său sau de a demisiona.

Seria de vești proaste afectează imaginea președintelui.

Sondajele arată că, pentru prima dată, imaginea negativă a lui Milei o depășește pe cea pozitivă. Cei care fac statistici pe rețelele sociale arată, de asemenea, un scenariu și mai îngrijorător pentru ultradreptul: trolii plătiți care apără guvernarea întâmpină din ce în ce mai multe dificultăți în a se impune pe scena unde au fost întotdeauna mai puternici. Sondajul realizat de firma de consultanță ad hoc în februarie a relevat că, după scandalul $Libra și „în ciuda eforturilor de a relua agenda”, mesajele referitoare la Milei erau mai negative decât pozitive. Scenariul nu era cel mai bun când au avut loc incidentele la marșul de miercuri.

Pensionarii reprezintă un sector respectat în Argentina.

Ei se află încă din anii '90 în prima linie a rezistenței față de ajustările pe care diferitele guverne au încercat să le aplice. Astăzi, un pensionar argentinian primește echivalentul a puțin peste 350 de dolari, mai puțin de jumătate din costul coșului minim necesar care marchează pragul sărăciei. Ei mărșăluiesc de cinci ani în fiecare săptămână în fața Congresului, la început câteva zeci, iar acum câteva sute. Poliția a devenit din ce în ce mai dură cu ei, cu argumentul că protocolul „anti-piquetes” conceput de ministrul Bullrich o autorizează să folosească forța atunci când se blochează traficul.

Imaginea unui bărbat în vârstă lovit cu tricoul lui Chacarita a activat săptămâna trecută galeria acestui club, primul dintr-o listă care a inclus rapid și altele, precum Boca, River, Independiente sau Racing.

Guvernul a denunțat atunci că nu erau simpatizanți spontani, ci barrabravas sprijiniți de lideri peroniști dispuși să „răstoarne” guvernul.

Nu a mai fost nevoie de mult pentru ca ultima manifestație a pensionarilor să se transforme într-o bătălie de stradă.

„Guvernul nu va abandona construcția acestei logici violente, pentru că tocmai am reușit să facem să nu mai existe în Argentina”, a spus ministrul Bullrich și a arătat, poate fără să știe, magnitudinea provocării cu care se confruntă Milei.

Fără un partid național care să-l susțină, popularitatea lui Milei se bazează pe doi piloni: triumful asupra inflației și controlul asupra străzii.

Președintele își amintește adesea cu euforie că Bullrich a pus capăt cu mână forte protestelor care transformau zilnic orașul Buenos Aires într-un haos. Inflația rămâne sub control, dar acum strada nu mai este un teritoriu sigur. Strategia guvernului a fost să exagereze pericolul, dezgropând ideea unei improbabile lovituri de stat. Chiar și vicepreședinta Victoria Villarruel, o negatoare a dictaturii, a spus că violența din piață i s-a părut, mai degrabă decât o lovitură de stat eșuată, „parte a exercițiului democrației”. Villarruel și Milei sunt certați de luni de zile și nu-și vorbesc, dar vicepreședinta este un exemplu că tot mai mulți lideri îndrăznesc în public să contrazică discursul președintelui.

Criza a dat aripi, bineînțeles, opoziției.

În Congres, a fost la un pas de aprobare o comisie care să-l investigheze pe președinte pentru scandalul $Libra și s-a vorbit din nou despre posibilitatea unei puneri sub acuzare. Joi, Senatul a avansat spre blocarea candidaților lui Milei la Curtea Supremă. Peronismul se fortifică în fața adversității și simte că e momentul să atace. Cu un Milei care pare mai slab, chiar și CGT, cea mai mare centrală sindicală din țară, a decis să rupă pactul de neagresiune pe care îl avea cu Casa Rosada. Temându-se că presiunea sindicatelor sale va deveni incontrolabilă, conducerea sindicală a anunțat joi o grevă națională de 24 de ore „înainte de 10 aprilie”.

Miercurea viitoare va fi o altă probă de foc pentru Milei:

pensionarii vor mărșălui din nou, iar fanilor de fotbal li se vor alătura acum sindicatele CTA, o centrală muncitorească mai combativă decât CGT, care grupează, mai ales, angajații statului care sunt astăzi victimele reducerilor bugetare prezidențiale.