Tensiuni în consiliul OHLA: Emisiune de obligațiuni controversată pentru un litigiu în Kuweit

Tensiuni în consiliul OHLA: Emisiune de obligațiuni controversată pentru un litigiu în Kuweit

În câteva cuvinte

Consiliul de administrație al companiei spaniole de construcții OHLA se confruntă cu tensiuni interne legate de o potențială emisiune de obligațiuni convertibile pentru a acoperi pierderile dintr-un litigiu în Kuweit. Există dezacorduri între acționarii majoritari și minoritari, iar vânzarea suspectă de acțiuni de către un membru al consiliului amplifică incertitudinea.


Consiliul de administrație al OHLA se află sub presiune, cu câteva zile înainte de o nouă ședință decisivă.

Compania așteaptă vineri verdictul Tribunalului de Comerț din Paris cu privire la măsurile asigurătorii care au împiedicat până acum executarea unor garanții de 40 de milioane de euro de către statul Kuweit, legate de proiectul autostrăzii Jamal Abdul Nasser. Dacă acest scut protector pentru consorțiul de construcții, din care fac parte OHLA și Rizzani, va fi ridicat, compania ar putea suferi pierderi financiare și ar necesita o nouă majorare de capital.

Acțiunile grupului de construcții au scăzut ieri cu 9,14% în perspectiva unei posibile decizii nefavorabile, iar divergențele de opinie din cadrul consiliului se referă la formula optimă de atragere de capital care să corespundă intereselor tuturor acționarilor.

Frații Luis și Mauricio Amodio, principalii acționari cu 21,62% din capital, susțin că emisiunea unei obligațiuni convertibile de 50 de milioane de euro, care era deja prevăzută ca o posibilă injecție suplimentară în cadrul recentei majorări de capital de 150 de milioane de euro, ar trebui să fie adresată tuturor acționarilor.

Președintele Luis Amodio argumentează, conform unor surse apropiate discuțiilor, că o obligațiune convertibilă adresată exclusiv acționarilor majoritari ar dilua participația minoritarilor cu 20%.

Această poziție de apărare a micilor acționari, prin care frații Amodio și-ar reduce, de asemenea, noua contribuție în cadrul companiei de construcții, după ce au investit 26 de milioane de euro în majorarea de capital și peste 100 de milioane de euro în ultimii cinci ani, intră în conflict direct cu planul celui de-al doilea acționar, omul de afaceri José Elías.

De pe poziția sa de vicepreședinte, cu 10,07% din capital, Elías ar fi în favoarea unei emisiuni de obligațiuni convertibile destinată acționarilor majoritari, așa cum era prevăzut să se analizeze în momentul intrării sale în companie, în decembrie anul trecut.

Elías a intrat în OHLA alături de Eulalio Poza (3,36% prin Key Wolf), Josep María Echarri (2,35% prin The Nimo), José Miguel Isidro (1,68% prin Sierrablu) și Antonio Almansa (1,01% prin Coenersol). În plus, frații Amodio l-au atras pe omul de afaceri mexican din sectorul imobiliar, Andrés Holzer (8,40% prin INV).

Opiniile din cadrul consiliului, dominat de acționari, diferă și în ceea ce privește prețul de referință al obligațiunilor.

Unii consideră că acesta ar trebui să fie legat de nivelul actual al prețurilor de pe bursă, în timp ce alții doresc ca acesta să fie stabilit la 0,25 euro pe acțiune, prețul de subscriere al majorării de capital finalizate în februarie.

În acest context de dezacord, frații Amodio sunt deschiși să analizeze și alte opțiuni pentru a consolida finanțele companiei.

Dacă se va produce un eșec judiciar legat de proiectul din Kuweit, cei din conducerea OHLA sunt hotărâți să continue demersurile legale împotriva statului respectiv.

Rămâne în așteptare soluționarea recursului de anulare depus împotriva deciziei Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID), care s-a declarat incompetent după finalizarea procedurii de arbitraj.

De asemenea, rămâne activă cererea de despăgubire de aproape 300 de milioane de euro adresată Kuweitului, având în vedere că autostrada Jamal Abdul Nasser este în funcțiune din septembrie 2021.

Tensiunile din consiliu au crescut odată cu vânzarea, în ultimele zile, a unui pachet de acțiuni de către unul dintre noii acționari și membru independent al consiliului, Antonio Almansa (Coenersol).

Acesta a vândut cinci milioane de acțiuni între 13 și 17 martie, cu câteva zile înainte de decizia judiciară de la Paris, la un preț mediu cuprins între 0,50 și 0,52 euro pe acțiune. Acțiunea a închis ședința de ieri la 0,49 euro.

Surpriză

În cadrul OHLA se analizează dacă Almansa, care deținea 12 milioane de acțiuni, ar fi putut încălca perioada de blocaj (closed period) care obligă consilierii să nu vândă acțiuni cu 30 de zile înainte de publicarea raportului anual, conform articolului 19, paragraful 11, din Regulamentul privind abuzul de piață (596/2014).

Norma este aplicabilă din iulie 2016 și a introdus ca noutate "interdicția persoanelor cu responsabilități de conducere, în cadrul unui emitent, de a efectua operațiuni cu acțiuni sau instrumente de datorie ale companiei lor în perioada limitată de 30 de zile calendaristice anterioare publicării raportului financiar intermediar sau anual", a explicat la vremea respectivă Comisia Națională a Pieței Valorilor (CNMV) printr-o circulară.

Reprezentantul Coenersol a intrat în organul de decizie pe 12 decembrie, alături de Elías, Echarri și Holzer. OHLA și-a prezentat situațiile financiare către CNMV, dar mai trebuie să înregistreze raportul anual cu cifrele auditate, document care include informații mai detaliate.

Întrebarea este dacă Almansa, care a respectat perioada de 30 de zile până la publicarea raportului financiar provizoriu, ar fi trebuit să aștepte și publicarea raportului final de către OHLA înainte de a vinde aproape jumătate din acțiunile sale pe piață, la un preț dublu față de cel al majorării de capital.

Compania de construcții cotată la bursă a primit recent două vești bune.

Agenția Moody's a îmbunătățit ratingul de credit al companiei, ridicându-l la 'B3' cu perspectivă stabilă, de la 'Caa2' cu perspectivă negativă.

De asemenea, a fost pronunțată o decizie arbitrală favorabilă de către Camera Internațională de Comerț în cazul care opunea compania spaniolă, în alianță cu Samsung și Qatar Building Company, companiei Qatar Railways Company, în legătură cu proiectul Doha Major Stations din metroul capitalei Qatarului. Decizia a obligat Qatar Railways Company să plătească joint venture-ului un total de 1,182 miliarde de riali qatarezi (314,9 milioane de euro), inclusiv 87,74 milioane QAR (23,3 milioane de euro) pentru cheltuielile de judecată. OHLA deținea 30% din consorțiu și ar urma să încaseze aproximativ 94 de milioane de euro.

Read in other languages

Про автора

Cristina este un jurnalist specializat în istorie și cultură românească. Articolele ei se remarcă prin cercetarea profundă a evenimentelor istorice, analiza fenomenelor culturale și promovarea patrimoniului românesc. Ea scrie adesea despre pagini mai puțin cunoscute din istoria României, dezvăluindu-le publicului larg.