În câteva cuvinte
Un studiu realizat în Germania relevă că generațiile tinere vor plăti peste jumătate din venitul lor în fondurile sociale. Aceasta creează o povară financiară semnificativă și un dezechilibru în sistem, cerând reforme.
Un nou studiu scoate la iveală o povară financiară semnificativ mai mare pentru generațiile tinere din Germania în ceea ce privește contribuțiile la sistemul social. Potrivit datelor, cei născuți în anul 2020 ar putea ajunge să direcționeze, în medie, 55,6% din venitul lor brut pe parcursul vieții active către casele de pensii, asigurări de sănătate, asigurări de îngrijire și șomaj.
Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din salariu va fi dedus direct. Luând în considerare și impozitul pe venit, se estimează că din fiecare euro câștigat, mai puțin de 40 de cenți vor rămâne la dispoziția angajatului.
Studiul a fost realizat de economistul, profesorul Martin Werding (61 de ani, Universitatea din Bochum).
Cifrele relevă o discrepanță tot mai mare în ceea ce este numit „contractul între generații”. În timp ce germanii în vârstă de aproximativ 85 de ani (născuți în 1940) au trebuit să aloce în medie 34,2% din venitul lor brut pentru contribuții sociale, pentru generația următoare procentul este cu peste 20 de puncte procentuale mai mare. Chiar și în comparație cu generația „baby boom” (născuți la mijlocul anilor 1950 până la sfârșitul anilor 1960), care vor ieși în curând la pensie și au plătit în medie 39,4%, diferența este frapantă.
În termeni clari: tinerii plătesc masiv mai mult în sistemul social. În euro, asta înseamnă că un copil înscris la școală în 2026 va plăti pe parcursul vieții sale active (calculat la prețurile și veniturile medii actuale) aproximativ 904.000 de euro către asigurările de pensii, sănătate, îngrijire și șomaj (jumătate din această sumă este acoperită de angajator). Aceasta este cu 264.000 de euro mai mult decât cineva născut în 1960.
Profesorul Werding consideră aceasta o povară masivă pentru generațiile tinere. El critică situația: „Tinerii angajați nu sunt în mod sigur responsabili pentru structura noastră demografică, dar conform legii actuale trebuie să suporte o mare parte din costurile consecvente”. În opinia sa, statul trebuie să îi protejeze pe tineri de supraîncărcare, dacă îi obligă să participe la „contractul între generații”.
Un obiectiv al coaliției guvernamentale, de a menține nivelul pensiilor la 48% până în 2031, ar putea agrava și mai mult situația pentru generația tânără: ponderea contribuțiilor sociale ar putea crește chiar la 57,1%.
Pentru a ușura povara asupra generației tinere, Werding a cerut în repetate rânduri creșterea vârstei de pensionare la 68 de ani. De asemenea, el solicită statului să angajeze mai puțini funcționari publici.
Ministrul german al Muncii a solicitat recent ca și funcționarii publici, politicienii și persoanele independente să cotizeze la casa de pensii pentru a îmbunătăți situația financiară a sistemului.
