În câteva cuvinte
Statul social german se confruntă cu provocări serioase: de la impozite mari pentru specialiști și pensii scăzute, la probleme de integrare și inegalitate educațională. Experții solicită reforme pentru a asigura echitatea și sustenabilitatea sistemului.
Germania se mândrește cu statul său social, menit să protejeze cetățenii de sărăcie din cauza bolilor, șomajului sau bătrâneții. Cu toate acestea, potrivit experților, sistemul pare să fi ieșit din echilibru. Costurile în creștere pentru pensii, sănătate, îngrijire și ajutoarele Bürgergeld exercită o presiune masivă asupra bugetului.
Conform unui nou studiu al Institutului Economiei Germane, 41% din toate cheltuielile statului sunt deja direcționate către securitatea socială. Profesorul Veronika Grimm avertizează că, începând cu 2029, toate veniturile statului vor fi cheltuite pentru sociale, apărare și plăți de dobânzi, lăsând puțin loc pentru investiții în domenii de viitor.
Prin urmare, întrebarea centrală este: Mai este acest stat social echitabil – sau este, în parte, de multă vreme inechitabil?
Șapte adevăruri incomode:
- 1. Statul social supraîncărcă contribuabilii performanți: Cota maximă de impozitare de 42% se aplică deja de la un venit anual de 68.481 euro, afectând surprinzător de mulți specialiști. Contribuțiile sociale continuă să crească, atingând un record de 42,3% în 2026. În același timp, câștigurile de capital sunt impozitate forfetar cu doar 25%, fără contribuții sociale suplimentare. Această inegalitate este percepută de mulți ca o distorsiune sistemică, deoarece munca este mai puternic impozitată decât averea.
- 2. Pensionarii din Germania primesc puțin: Deși contribuțiile la pensii și subvențiile fiscale către casa de pensii au crescut de-a lungul deceniilor, pensiile rămân scăzute în comparație europeană. Nivelul pensiei a scăzut de la 55% în 1990 la 48% în prezent. Sistemul de repartiție atinge limitele sale: tot mai puțini tineri trebuie să finanțeze tot mai mulți vârstnici.
- 3. Statul social favorizează funcționarii publici: Funcționarii publici primesc la bătrânețe semnificativ mai mult decât angajații obișnuiți. Un pensionar standard primește 1692 euro brut, în timp ce un pensionar de stat primește aproximativ 3240 euro (situația 2023), aproape dublu. Deoarece pensiile sunt plătite integral din taxe, apare o problemă de echitate în creștere.
- 4. Stimulente greșite prin Bürgergeld: Ajutorul Bürgergeld este acum aproape de salariul minim. Un beneficiar singur de Bürgergeld primește 563 euro plus chirie și încălzire. Mulți angajați simt că munca abia merită. Munca suplimentară este adesea aproape complet neutralizată de deduceri mai mari și beneficii sociale în scădere.
- 5. Birocrația produce inegalitate: Peste 500 de prestații sociale și peste 3000 de paragrafe creează un sistem pe care aproape nimeni nu-l înțelege. Acest sistem social netransparent și complex duce la faptul că multe prestații nu ajung la grupurile țintă. Doar aproximativ o treime din toți beneficiarii eligibili solicită suplimentul pentru copii.
- 6. Inegalitate cimentată în loc de șanse reale: Succesul educațional în Germania depinde în mare măsură de mediul familial. Numărul abandonurilor școlare crește la 12,9%, o valoare alarmantă în comparație cu UE. Experții subliniază importanța unei bune politici educaționale pentru a asigura participarea copiilor pe piața muncii și în societate și pentru a reduce costurile sociale pe termen lung.
- 7. Statul social nu cere integrare: Cuvintele de avertizare ale lui Milton Friedman din 1991 rămân actuale: "Nu poți avea în același timp imigrație liberă și un stat social." 42,1% dintre persoanele din țările de origine ale solicitanților de azil primesc Bürgergeld. Germania primește predominant persoane prin sistemul de azil – adesea slab calificate și inițial șomere – în timp ce alte țări recrutează în mod specific lucrători calificați.
Aceste aspecte ridică întrebări fundamentale despre sustenabilitatea și echitatea sistemului social german.
