În câteva cuvinte
Un startup din Zurich a stârnit controverse prin promovarea săptămânilor de lucru de 80-100 de ore, în ciuda avertismentelor medicilor și studiilor care demonstrează riscurile grave pentru sănătate și scăderea productivității.
Un startup din Zurich, Forgis, stârnește controverse prin promovarea deschisă a unor săptămâni de lucru de 80 până la 100 de ore. Această abordare ridică o întrebare fundamentală: ce rămâne dintr-o viață personală și sănătoasă atunci când munca acaparează aproape tot timpul?
O săptămână are 168 de ore. Lucrând 100 de ore și dormind opt ore pe noapte, o persoană rămâne cu doar douăsprezece ore libere pe săptămână – adică o oră și 42 de minute pe zi. Acest timp insuficient ar trebui să acopere toate nevoile: mese, duș, treburile casnice, îngrijirea copiilor, vizite la medic, socializare și odihnă. Chiar și o săptămână de 80 de ore de muncă lasă doar 32 de ore libere, sau patru ore și 34 de minute pe zi.
Medicii specialiști în medicina muncii avertizează ferm împotriva unor astfel de extreme. Profesorul Dennis Nowak de la LMU Klinikum subliniază că "la 100 de ore de muncă, plus timpul de navetă, rămân mai puțin de 11 ore de odihnă, iar acest lucru duce rapid la epuizare." Astfel de săptămâni sunt considerate ruinătoare pentru sănătate pe termen lung.
Corpul, într-un stadiu permanent de alarmă
În cazul unor săptămâni de lucru prelungite constant, corpul intră într-o stare permanentă de alertă. Nivelurile hormonilor de stres precum cortizolul rămân ridicate, tensiunea arterială crește, iar pulsul nu se stabilizează niciodată. Medicii descriu această stare ca pe o situație în care organismul nu se mai poate recupera, o povară care, pe termen lung, suprasolicită organele, sistemul imunitar și psihicul.
Consecințele muncii excesive sunt bine documentate și severe. Un studiu amplu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM) arată că persoanele care lucrează constant 55 de ore sau mai mult pe săptămână au un risc cu 35% mai mare de a suferi accidente vasculare cerebrale și un risc cu 17% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare. Potrivit OMS, în 2016, la nivel mondial, 745.000 de decese au fost atribuite orelor de muncă excesiv de lungi, o creștere de 29% din anul 2000.
Pe lângă riscurile fizice, astfel de săptămâni extreme sunt periculoase și din punct de vedere psihologic. Profesorul Nowak avertizează că "orele de lucru prelungite sunt factori de risc pentru accidente vasculare cerebrale, epuizare, tulburări psihice, inclusiv depresie." Deși o persoană sănătoasă poate suporta sarcini de vârf pe termen scurt, privarea de somn, lipsa contactelor sociale, bolile cardiovasculare, decompensarea psihică și accidentele sunt consecințe inevitabile.
- Scăderea productivității
Studiile de la Harvard Business School demonstrează că săptămânile de lucru extreme nu sunt nici măcar productive. Analizele efectuate pe firme de consultanță cu personal suprasolicitat arată că după aproximativ 50-55 de ore de muncă pe săptămână, eficiența scade semnificativ. Angajații care lucrează 70 sau 80 de ore realizează cu greu mai mult decât colegii care lucrează 55 de ore, dar fac mult mai multe greșeli. Oricine lucrează 80 până la 100 de ore trăiește practic doar între birou și pat, iar corpul plătește rapid un preț mare.
