Un verdict judiciar important zguduie Finanțele spaniole în disputa privind deducerile fiscale aplicate de marile companii în investițiile lor în producții cinematografice de la Hollywood, filmate în Spania.

Audiencia Nacional a acceptat mai multe recursuri depuse de grupări de investitori și mari case de producție cinematografică nord-americane, care au beneficiat de reduceri de impozite pentru profiturile obținute cu peste un deceniu în urmă. Finanțele se confruntă cu plata a peste 100 de milioane de euro către bănci, companii aeriene, operatori de telecomunicații și instituții media.

Sala Contenciosului-Administrativ a dat câștig de cauză în totalitate reclamațiilor împotriva Agenției Fiscale, care a refuzat aceste deduceri grupurilor de investitori, printre care Banco Santander, Bankinter, Telecinco Cinema (Mediaset), Joyerías Tous și R Cable (Grupo MásMóvil), care au produs filme precum Fast & Furious VI (Universal Studios Company) sau Clash of the Titans 2 (COTT), ambele filmate în Spania, validând deduceri de peste 63 de milioane de euro. Cu toate acestea, se estimează că factura fiscală pentru Finanțe ar putea crește, deoarece mai multe grupuri așteaptă încă sentințe.

Sub această umbrelă a fost investigată de către fisc și Ramses Producciones AIE. Această grupare a produs Exodus, un film regizat de Ridley Scott, filmat în Insulele Canare și Almería. Printre investitori se numără Antena 3 Films (Atresmedia), Banco Cooperativo Español (Caja Rural), Air Europa, Binter, TSK, Cristian Lay, Tous sau Santander. A fost produs de 20th Century Fox. În acest caz, Inspecția Fiscală a exclus posibilitatea de a deduce peste 34 de milioane de euro. Pentru filmări, au ales deșertul andaluz Tabernas, unde au fost filmate western-uri celebre precum The Good, the Bad and the Ugly (1966), A Fistful of Dollars (1964) și For a Few Dollars More (1965).

"Existau companii care aveau surplusuri de numerar și au profitat de această schemă pentru a investi și a încuraja activitatea în sectorul cinematografic, cu avantajul de a putea accesa deduceri fiscale care îmbunătățeau rentabilitatea acestor investiții", spune Antonio Puentes, partener fiscal la BDO Abogados, explicând de ce companii diverse și din sectoare diferite au fost implicate în producții artistice.

Controversa datează de mai bine de 10 ani. Pentru a încuraja filmarea în Spania a marilor producții de la Hollywood, Ministerul Culturii a permis marilor companii să investească în cadrul unei scheme de stimulente fiscale în așa-numitele Grupări de Interes Economic (AIE), conduse de marile case de producție cinematografică nord-americane, în alianță cu alte case de producție naționale. Scopul acestor consorții a fost de a atrage în Spania marile multinaționale cinematografice pentru a-și filma filmele pe teritoriul național. Acest lucru a permis generarea unei activități suplimentare, în principal în Insulele Canare, și câștigarea de vizibilitate și promovare turistică a locațiilor unde au fost filmate filmele, difuzate apoi în cinematografe din întreaga lume.

Printre cei care au folosit aceste AIE se numără, de exemplu, Warner Bros, care a filmat câteva capitole din popularul său serial Game of Thrones în aproape douăzeci de locații istorice din Spania, ceea ce a sporit ulterior numărul de vizitatori.

Cu toate acestea, cel puțin din 2015, Agenția Fiscală a început să investigheze aceste grupări. Deja în 2017, Delegația Centrală a Marilor Contribuabili a considerat că respectivele Grupări de Interes Economic nu aveau ca scop producția cinematografică și a interzis investitorilor să beneficieze de reduceri de impozite. Companiile afectate nu au stat cu brațele încrucișate și au făcut apel, dar Tribunalul Economic Administrativ Central, organ dependent de Finanțe, a confirmat criteriul Agenției Fiscale.

În fața refuzului de a recunoaște deducerile fiscale, companiile au depus diverse recursuri la Audiencia Nacional, care a revocat deciziile Finanțelor și le-a dat dreptate. În acest caz, firmele de avocatură care au reprezentat investitorii au încercat să demonstreze că AIE sunt producători reali în scopuri cinematografice și fiscale, așa cum a acreditat Institutul de Cinematografie și Arte Audiovizuale (ICAA), organ dependent de Ministerul Culturii. Ei au considerat că un organ al administrației, cum ar fi Finanțele, nu poate oferi un criteriu diferit de cel al unui alt organ al aceleiași Administrații.

"Reclamanta este un producător cinematografic real și nu o structură aparentă creată pentru a oferi beneficii fiscale participanților săi, așa cum înțelege Inspecția", concluzionează magistrații, care au luat în considerare în întregime întreaga reclamație a investitorilor.

"Nu poate exista o izolare a acțiunii AEAT în mod coordonat față de alte organe administrative, cu excepția cazului în care există motive speciale care să justifice o astfel de separare a criteriului, perfect motivate, ceea ce trebuie să fie excepția și nu regula generală", adaugă sentințele recente consultate de acest mediu.

În acest punct, Audiencia Nacional ia ca jurisprudență sentințele recente ale Curții Supreme care au dat dreptate companiilor care au dedus cheltuieli în cercetare și dezvoltare pentru a încuraja cercetarea. "Așa cum a fost cazul deducerilor tehnologice în impozitarea societăților, reiterând că pronunțările Agenției Fiscale nu pot fi diferite de cele efectuate de Ministerul Științei și Tehnologiei. Astfel, această doctrină este pe deplin aplicabilă în acest caz, nu numai datorită respectului obligatoriu față de propriile acte, față de personalitatea juridică unică a Administrației de Stat și față de principiul încrederii legitime, ci și de ceea ce derivă din articolul 39.4 din Legea 39/2015 din 1 octombrie a PAC, în măsura în care Administrațiile Publice vor respecta actele și normele provenite de la celelalte organe administrative, chiar dacă nu depind ierarhic de ele sau depind de alte administrații".

Sentințele recente au meritat analiza sectorului juridic. "Sentința poate avea implicații importante pentru industria cinematografică și aplicarea stimulentelor fiscale în Spania. Prin recunoașterea statutului de producător cinematografic unei AIE, AN consolidează o schemă de coproducție care, după cum subliniază sentința, a fost promovată de legiuitor", subliniază avocații de la Cuatrecasas.

O altă firmă mare de avocatură atrage atenția asupra faptului că, la înființarea acestor grupări, au fost lansate consultări la Direcția Generală de Impozite, pentru a evita problemele ulterioare, iar aceste rezoluții au fost favorabile stimulentelor, motiv pentru care au considerat că ulterior Agenția Fiscală nu ar trebui să schimbe această doctrină. "Criteriile acestei sentințe pot avea un impact foarte pozitiv asupra securității juridice și a încrederii producătorilor și finanțatorilor de producții audiovizuale. În definitiv, sentința contribuie la consolidarea securității juridice a structurilor de producție cinematografică și audiovizuală în Spania", conchide Cuatrecasas.

Alte firme de avocatură implicate în unele cazuri sunt critice față de acțiunile Finanțelor, deoarece subliniază că, după ofensiva împotriva acestor investiții, activitatea de producție a marilor firme internaționale în Spania a fost în mare măsură oprită.

La rândul său, Airef a subliniat în aceeași săptămână că acțiunile legale împotriva statului au reprezentat unul dintre principalele riscuri pentru finanțele publice. "Sentințele judecătorești nefavorabile intereselor statului au presupus un cost mediu de 1 miliard de euro pe an în perioada 2014-2023 și propune măsuri pentru a preveni conflictele judiciare, pentru a minimiza impactul și pentru a îmbunătăți transparența".

"În ultima decadă, numeroase sentințe judecătorești au fost nefavorabile intereselor statului, afectând cifre fiscale precum impozitul pe hidrocarburi, impozitul pe venit al persoanelor fizice (IRPF), impozitul pe venit al nerezidenților (IRNR), impozitul pe profit (IS), canonul hidraulic, impozitul pe creșterea valorii terenurilor de natură urbană (IIVTNU) și sancțiunile legate de declararea bunurilor în străinătate. De asemenea, au fost ridicate litigii legate de aspecte netaxabile, cum ar fi finanțarea bonului social electric și despăgubirea pentru închiderea depozitului de gaz Castor", adaugă Airef.

Nu este prima dată când marile companii au de-a face cu Finanțele în instanță pentru investiții în Grupări de Interes Economic. Aceste vehicule au fost folosite și de giganții Ibex pentru a obține bonificații la investițiile în sectorul naval, ulterior contestate de Bruxelles în așa-numitul regim tax lease. Curtea Supremă a pronunțat în acest an o mulțime de sentințe în favoarea companiilor care au aderat la această schemă.

Hotărârile judecătorești privind investitorii în producții cinematografice nu sunt încă definitive. Surse juridice avertizează că Avocatul Statului, care apără Agenția Fiscală în acest litigiu, poate încă introduce recursuri de casație la Curtea Supremă. Cu toate acestea, deocamdată nu au fost notificați că Finanțele vor face recurs la unele sentințe care au apărut deja cu mai bine de o lună în urmă. În caz contrar, aceste hotărâri ar deveni definitive.

Acest mediu a luat legătura cu Agenția Fiscală pentru a-i afla poziția în acest conflict, dar a refuzat să facă comentarii.