În Germania se intensifică dezbaterea privind necesitatea creșterii sau eficientizării muncii. Cancelarul federal Friedrich Merz (69 de ani), din partea CDU, a afirmat că oamenii ar trebui "să muncească din nou mai mult și mai eficient". Pe acest fond, marile sindicate din țară au transmis un mesaj clar: cererea pentru introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile este, pentru moment, scoasă de pe masă.

Christiane Benner (57 de ani), prima președintă a puternicului sindicat IG Metall, care reprezintă interesele lucrătorilor din industria metalurgică și inginerie mecanică, a declarat că "o săptămână de patru zile cu compensarea integrală a salariului nu se află în prezent pe lista revendicărilor sindicale". Cu toate acestea, ea a adăugat că "acest lucru nu o face mai puțin semnificativă", sugerând că ideea în sine rămâne de dorit.

Benner a subliniat: "Cert este că simțim situația economică tensionată în multe companii în prezent. Angajatorii sunt cei care, din această cauză, reduc timpul de lucru - pe cheltuiala angajaților. Pentru a schimba acest lucru, este nevoie rapid de investiții din partea politicienilor, de ușurare a poverii pentru cetățeni și de loialitate față de locație din partea" firmelor.

Mai clar, în vremuri în care creșterea economică stagnează și locurile de muncă – în special în industrie – sunt amenințate, sindicatele nu doresc să pună presiune suplimentară asupra companiilor cu cereri precum săptămâna de patru zile.

Expertul în timp de lucru Christoph Schröder (64 de ani) de la Institutul German pentru Economie (IW), apropiat de angajatori, consideră că sindicatele "au ajuns la înțelegerea că este important să facă locațiile mai atractive pentru investitori". În opinia sa, o cerere pentru o săptămână de patru zile ar fi dăunătoare pe fondul creșterii costurilor cu forța de muncă, contribuțiilor la asigurările sociale și al altor cheltuieli.

IG Metall a inclus cererea pentru săptămâna de patru zile în negocierile din industria oțelului în 2023, dar a renunțat ulterior la aceasta.

Timpul de lucru flexibil devine mai important în prezent.

Thorsten Schulten (58 de ani) de la Institutul de Științe Economice și Sociale (WSI), apropiat de sindicate, observă, de asemenea, că săptămâna de patru zile nu joacă un rol actual în rundele de negocieri colective. El remarcă faptul că angajații consideră mai importante orarele flexibile și zilele libere suplimentare. "Aceasta este direcția principală. Sindicatele au înțeles spiritul vremurilor, că este vorba despre flexibilitate", spune el.

Dezbaterea privind timpul de lucru capătă "trăsături absurde".

Șeful sindicatului Verdi, Frank Werneke (58 de ani), subliniază că, având în vedere sarcina de lucru constant ridicată – fizic și psihic – de exemplu, în domeniul îngrijirii sau în grădinițe, reducerea poverii, în special prin zile libere suplimentare, rămâne o prioritate pe agenda Verdi. El a menționat că în sectorul serviciilor și în sectorul public, numărul mediu de ore lucrate pe săptămână este peste medie. "Dezbaterea privind timpul de lucru capătă treptat trăsături absurde", critică Werneke.