
În câteva cuvinte
Germania prognozează o creștere a datoriei de stat la 847 de miliarde de euro până în 2029 din cauza planurilor de împrumuturi. Decizia stârnește critici din cauza contradicției cu promisiunile politice anterioare și a îngrijorărilor experților privind povara asupra generațiilor viitoare.
Guvernul Germaniei plănuiește o creștere semnificativă a datoriei de stat în următorii ani. Conform proiecțiilor actuale, până în 2029, volumul total al "mega-datoriilor" țării ar putea ajunge la aproximativ 847 de miliarde de euro.
Planurile financiare prevăd împrumuturi substanțiale. Pentru acest an, se planifică contractarea de credite în valoare de 143 de miliarde de euro. Din 2026 până în 2028, împrumuturile anuale ar putea ajunge la 172-174 de miliarde de euro. Pentru 2029, sunt planificate alte 186 de miliarde de euro. Totalizând aceste cifre, rezultă un volum suplimentar de aproximativ 847 de miliarde de euro în obligații până la sfârșitul deceniului.
Această datorie publică colosală se formează nu doar din deficitul bugetar regulat, ci și din fondurile alocate proiectelor speciale, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii și modernizarea Bundeswehrului.
Situația devine deosebit de controversată în contextul promisiunilor politice anterioare. În special, politicianul Friedrich Merz (CDU) declarase anterior în repetate rânduri intenția de a nu acumula noi datorii în cazul formării unui guvern. El s-a opus oricărei "înmuiere" a frânei datoriei, stipulată în Legea Fundamentală a Germaniei.
Totuși, după ultimele alegeri, promisiunea centrală a campaniei sale electorale pare să fi fost uitată. Împreună cu partenerii de coaliție, au fost aprobate împrumuturi noi semnificative, inclusiv aproximativ 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură (drumuri, căi ferate etc.) și fonduri suplimentare pentru apărare, ocolind restricțiile frânei datoriei.
Decizia a stârnit critici dure din partea experților și a alegătorilor. Potrivit sondajelor, majoritatea respondenților au perceput acest lucru ca pe o posibilă inducere în eroare a electoratului. Ca răspuns la critici, politicienii explică schimbarea de direcție prin necesitatea adaptării la situația mondială în schimbare și nevoia de a consolida capacitatea de apărare a Germaniei.
Experții își exprimă îngrijorarea serioasă față de situația actuală. Renumita economistă Veronika Grimm critică guvernul pentru acțiuni care, în opinia ei, par "ca și cum nu ar exista mâine". Ea subliniază că, pentru a ieși din spirala datoriei, sunt necesare reforme structurale eficiente, în special în sistemele de securitate socială. Cu toate acestea, în opinia ei, reformele necesare "nu se întrevăd nicăieri".
Grimm avertizează că Germania "se îndreaptă conștient spre o situație în care vom avea nevoie de tot mai mult spațiu pentru noi împrumuturi". În opinia sa, nivelul actual al datoriei record va cădea în cele din urmă "în întregime pe umerii generațiilor viitoare".