FMI trage semnalul de alarmă: Europa riscă explozia datoriilor din cauza pensionarilor

În câteva cuvinte

FMI prognozează o creștere accelerată a datoriei publice în Europa până în 2040 din cauza îmbătrânirii populației și a cheltuielilor crescute, cerând reduceri ale programelor sociale și reforme.


Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează asupra unei iminente explozii a datoriilor în Europa și solicită o politică fiscală drastică. Conform previziunilor FMI, dacă guvernele europene își continuă politicile actuale, datoria medie ar putea ajunge la 130% din PIB până în 2040, aproape dublu față de nivelul actual.

Principalele motive invocate sunt îmbătrânirea rapidă a populației europene, creșterea costurilor sistemelor de sănătate, precum și investițiile masive în securitatea energetică și apărare. FMI estimează că aceste costuri suplimentare vor ajunge la aproximativ 5% din PIB până în 2040. Alfred Kammer, directorul pentru Europa al FMI, subliniază că datoriile împovărează creșterea economică, putând reduce aceasta cu 0,5 puncte procentuale anual dacă datoria atinge 130%.

FMI insistă asupra unor reforme dureroase și a reducerii cheltuielilor publice cu 3,5% din PIB în următorii cinci ani. Aceasta ar putea implica tăieri în programele sociale și reforme structurale. Se pune accent pe țări precum Franța și Belgia, care trebuie să-și reducă cheltuielile, în timp ce țările din Europa de Est, precum Ungaria, ar trebui să mărească taxele.

FMI avertizează că, fără măsuri de economisire imediate, statul social european ar putea deveni nesustenabil. Posibilele consecințe includ introducerea unor taxe pentru vizitele medicale, reducerea subvențiilor guvernamentale și privatizarea unor servicii sociale. Pentru cetățeni, aceasta ar putea însemna o prelungire a perioadei de muncă, pensionare mai târzie, creșterea contribuțiilor personale pentru sănătate și educație, precum și o mai mare dependență de economiile private.

Про автора

Ioana este un jurnalist specializat în educație și știință. Articolele ei se remarcă prin analiza profundă a reformelor educaționale, cercetării științifice și inovațiilor. Ea ia adesea interviuri oamenilor de știință și educatorilor cunoscuți, dezvăluind ideile și realizările lor.