
În câteva cuvinte
Fiscul român va intensifica eforturile de combatere a evaziunii fiscale, vizând persoanele cu discrepanțe mari între venituri și stilul de viață, tranzacțiile cu criptomonede și activitățile neobăncilor suspecte de spălare de bani. Se vor utiliza tehnologii avansate, precum inteligența artificială, pentru a îmbunătăți eficiența controalelor și a asista contribuabilii.
Agenția Fiscală din România va intensifica în 2025 controlul asupra persoanelor fizice
Agenția Fiscală din România va intensifica în 2025 controlul asupra persoanelor fizice cu semne externe de bogăție în clară discrepanță cu veniturile și averea declarate, concentrându-se pe regularizarea veniturilor din proprietăți imobiliare și pe infrareretinerea impozitului pe veniturile artiștilor și sportivilor nerezidenți. Acestea sunt doar câteva dintre liniile directoare ale Planului de Control Fiscal pentru 2025, publicate în Monitorul Oficial.
În contextul investigării și combaterii fraudei, se va intensifica supravegherea operațiunilor care ar putea ascunde transferuri majore de active, utilizarea frauduloasă a avantajelor fiscale concepute pentru a proteja neutralitatea restructurărilor corporative și ascunderea beneficiarilor reali ai tranzacțiilor economice semnificative.
Inspecția Fiscală va investiga contribuabilii persoane fizice care prezintă o discrepanță semnificativă între nivelul real de trai și cel declarat în declarațiile fiscale. Aceste persoane utilizează abuziv societăți instrumentale pentru a devia cheltuieli personale, pentru a plasa active în acestea în scopuri personale, pentru a simula închirierea de bunuri și servicii sau pentru a ascunde venituri prin împrumuturi fictive.
Controlul se va concentra pe analiza structurilor create pentru a atribui persoanelor fizice, ca venituri, valoarea cheltuielilor și investițiilor care sunt în beneficiul lor exclusiv, dar sunt declarate ca cheltuieli deductibile sau investiții ale structurilor create în scopuri frauduloase.
De asemenea, va fi intensificat controlul asupra comercianților și profesioniștilor fără venituri din carduri de credit, în sectoarele în care plățile prin card sunt obișnuite, asupra celor care simulează o activitate economică și emit facturi false, precum și asupra beneficiarilor acestor facturi, care obțin rambursări necuvenite de TVA și generează cheltuieli fictive.
Se va analiza rolul investitorilor care participă la structuri asociative de finanțare, precum grupurile de interes economic.
În plus, în cazul nerezidenților, se va promova regularizarea veniturilor din proprietăți imobiliare și a infrareretințiilor aplicate veniturilor artiștilor și sportivilor.
Agenția Fiscală va menține prezența în sectoarele cu risc ridicat de economie subterană.
Planurile sectoriale de vizite vor pune accent pe controlul terminalelor de vânzare (POS) și al altor sisteme de facturare, informând despre intrarea în vigoare a noilor obligații referitoare la sistemele informatice de facturare pentru a preveni utilizarea de software cu dublă utilizare.
În același timp, vor fi intensificate acțiunile de control asupra contribuabililor care au operat cu monede virtuale fără a declara veniturile sau câștigurile rezultate din deținerea și transferul acestora.
În domeniul comerțului electronic, se vor utiliza informațiile despre plățile transfrontaliere și informațiile vamale legate de regimul de ghișeu unic pentru a detecta subdeclarările de TVA. De asemenea, se va impulsiona, pe baza schimbului internațional de informații DAC7, identificarea proprietarilor și intermediarilor de pe piața închirierilor turistice.
Creșterea activității neobăncilor reprezintă o provocare suplimentară pentru controlul fiscal. Acest fenomen va duce la intensificarea controalelor fiscale pentru a preveni eludarea sau frauda, dar va fi analizat și din perspectiva investigării spălării de bani de către organizațiile criminale.
Agenția Fiscală va începe un studiu privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) pentru a spori eficiența activităților sale, în special în domeniul asistenței contribuabililor.
Printre îmbunătățirile proiectate se numără implementarea programărilor telefonice în aceeași zi și crearea modalității Venit Direct pentru depunerea declarațiilor simple de impozit pe venit de către anumiți contribuabili.
În 2025, va fi lansată o a doua fază de simplificare a limbajului administrativ, care va afecta peste 4,1 milioane de documente pe an, în domeniul verificării TVA și a impozitului pe profit, al sancțiunilor privind impozitul pe venit și al altor proceduri din domeniile colectare și vamă.
Se va lucra, de asemenea, la transformarea informatorului censal într-un Asistent virtual de recensământ și la lansarea Recensământului Web, un serviciu care va facilita înregistrarea activităților și îndeplinirea asistată a restului obligațiilor censale.
În acest an, va fi admisă treptat plata prin Bizum, chiar și în contextul asistenței telefonice și față în față, și vor fi extinse posibilitățile de plată cu cardul de credit sau de debit în condiții de comerț electronic securizat.
Printre noutățile planificate în domeniul prevenirii fraudei se numără creșterea numărului de cazuri în care contribuabililor li se va oferi posibilitatea de a-și corecta erorile sau omisiunile prin intermediul unei declarații suplimentare pre-calculate de Agenție, precum și anticiparea comunicărilor trimise potențialilor nedeclaratori de impozit pe venit obligați să depună declarația.
În domeniul colectării, se va anticipa controlul și se va efectua o monitorizare preventivă a riscului de colectare asociat infracțiunilor fiscale și de contrabandă prin ascunderea de bunuri sau venituri. De asemenea, vor fi actualizate procedurile de confiscare pentru a stabili reguli de periodicitate și procesare mai rapide și mai adecvate caracterului imediat al acestor proceduri.
În plus, odată cu lansarea Echipei Naționale de Proceduri de Faliment, se va promova gestionarea colectării în acest domeniu și detectarea falimentelor frauduloase.
În mod similar, va fi efectuată o analiză a debitorilor, cu o atenție specială acordată devalizării activelor pentru a simula insolvența, utilizării de companii-paravan, existenței legăturilor în străinătate sau construirii de rețele de companii sub un control unic pentru prestarea de servicii fictive de către alte entități din același grup.