Două fraze pe care Germania le aștepta. O promisiune că perioada de declin economic este în spatele nostru. Două fraze care afirmau o schimbare: „Vreau ca deja în vară să simțim: aici se schimbă încet ceva în bine. Mergem înainte.” Acestea au fost cuvintele cancelarului Friedrich Merz (CDU, 69 de ani) în prima sa declarație guvernamentală din 14 mai. Realitatea este dezamăgitoare.

Merz a vrut să scoată țara din criza persistentă și să o ducă spre relansare, prin reduceri de impozite, reducerea birocrației și o ofensivă de investiții.

Merz a reunit șefii marilor corporații germane la Cancelarie. Aceștia au anunțat investiții de sute de miliarde de euro. Împreună cu miliardele de euro sub formă de credite guvernamentale pentru infrastructură și armament, un capital imens urma să ajungă în economia germană. Așa s-a spus.

Dar: Economiștii sunt de acord: Fără reforme structurale, Germania rămâne în modul de criză.

Locurile de muncă dispar, iar industria scade

Doar de la 1 iulie, peste 125.000 de reduceri de locuri de muncă au fost anunțate. Numărul șomerilor este de 2,98 milioane, cu aproximativ 170.000 mai mulți decât acum un an. Se estimează că pragul de trei milioane va fi depășit în august. Atât de mulți oameni nu au mai fost fără loc de muncă în Germania de peste zece ani.

Performanța economică a țării a scăzut recent mult mai puternic decât prognoza inițial Oficiul Federal de Statistică: cifrele au fost corectate la -0,7% pentru 2023 (nu -0,1% cum se credea) și la -0,5% pentru 2024 (nu doar -0,2%). Și chiar și în al doilea trimestru al anului 2025, primul trimestru după schimbarea guvernului, Germania a revenit la creștere negativă!

Roland Busch (60 de ani), CEO-ul Siemens, a declarat că „unele industrii, în care am avut mare succes în trecut, se confruntă cu provocări imense sau nu mai pot fi apărate în acest fel în Germania.”

Producția industrială a scăzut în iunie cu 1,9% – la cel mai scăzut nivel de la pandemie. Sectoarele cele mai afectate sunt chimia, ingineria mecanică și construcția de vehicule.

În iulie, au fost raportate 4007 insolvențe ale companiilor. Aceasta reprezintă o creștere dramatică de 19,2% față de anul precedent, cel mai ridicat nivel din ultimii peste zece ani. Potrivit institutului ifo, 37% dintre companii suferă de lipsa comenzilor, iar în industria auto, acest procent este de 43%.

Belén Garijo (65 de ani), șefa gigantului farmaceutic Merck, a cerut ca „politica să creeze condițiile-cadru corecte. Trebuie să fim mai proactivi: birocrație mai inteligentă, mai puține rețineri, mai multă agilitate și mai mult curaj.”

Birocrația împovărează masiv companiile. Potrivit institutului ifo, aceasta costă anual 146 de miliarde de euro. Angajații petrec în medie 22% din timpul lor cu sarcini administrative.

Cum va continua? Cereri de reformă

Ola Källenius (56 de ani), șeful Mercedes-Benz, a cerut ca guvernul federal să susțină ferm o reformă, adică o atenuare, a obiectivelor climatice ale UE – „în strânsă colaborare cu Parisul, Roma și Varșovia”. Acesta a adăugat: „Ori Europa se adaptează la realitățile actuale, ori riscă să-și sacrifice rolul industrial de lider – pentru suprareglementare și stagnare.”

Clemens Fuest (56 de ani), președintele institutului ifo, a declarat: „Măsurile individuale nu aduc prea mult, este nevoie de un concept de reformă cuprinzător și bine gândit, care trebuie să fie elaborat interministerial.”

Acesta include: dereglementarea pieței de capital, mai multe fonduri pentru finanțarea start-up-urilor și a inovațiilor, o relaxare a protecției împotriva concedierilor, o simplificare a legislației fiscale, proceduri de planificare și aprobare mai rapide (sau chiar deloc), digitalizarea administrației.

Arndt G. Kirchhoff (70 de ani), președintele Asociațiilor de Afaceri din Renania de Nord-Westfalia, a subliniat că „în general, companiile din Germania sunt puternic împovărate, în special de taxele pe companii și contribuțiile sociale, care sunt prea mari în comparație internațională, de o birocrație excesivă și de costuri energetice necompetitive.”

Wolfgang Große Entrup, șeful asociației industriei chimice (VCI), a cerut guvernului: „Folosiți celelalte 100 de zile pentru reforme reale. Reduceți nebunia formularelor cu 25%. Acum. Locația continuă să se clatine. Lumea nu ne așteaptă.”

Eddie Wilson (61 de ani), șeful Ryanair, a criticat dur politica germană, afirmând că „Germania s-a dovedit a fi cea mai puțin competitivă țară din Europa”. Din cauza taxelor prea mari pe traficul aerian, taxelor de siguranță a zborurilor și taxelor aeroportuare, Ryanair își va reduce semnificativ oferta de zboruri începând cu iarna. Sunt afectate în special Berlin, Hamburg și Köln.

Politica admite erori

Și politica? Cel puțin un oficial a recunoscut că situația nu poate continua așa.

Într-o scrisoare adresată tuturor celor 365.000 de membri CDU, trimisă sâmbătă prin e-mail, secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, a făcut o evaluare autocritică a primelor 100 de zile ale guvernului: „În această vară, am reflectat mult asupra stării de spirit actuale din țara noastră. Trebuie să fim onești: starea de spirit nu este în prezent atât de bună pe cât ne-am fi dorit.”

Linnemann a menționat cele mai mari greșeli: „Fie că a fost vorba de taxa pe electricitate sau de alegerea judecătorilor Curții Constituționale Federale, coordonarea dintre partid, facțiune și guvern nu a fost bună. Frustrarea legată de greșelile care s-au întâmplat este de înțeles.”