Criza financiară în Germania: Cum afectează datoriile comunale infrastructura și serviciile publice

Criza financiară în Germania: Cum afectează datoriile comunale infrastructura și serviciile publice

În câteva cuvinte

Germania se confruntă cu o criză financiară severă la nivel local, cu un deficit major în comune. Acest lucru duce la reduceri de cheltuieli în domenii esențiale precum educația, sănătatea și infrastructura, afectând calitatea vieții cetățenilor. Autoritățile locale sunt nevoite să ia măsuri drastice pentru a face față datoriilor, inclusiv creșterea taxelor și reducerea subvențiilor.


Comunele germane se confruntã cu cea mai gravã crizã financiarã de la reunificare, acum aproape 35 de ani.

Potrivit Oficiului Federal de Statisticã, în 2024, în conturile tuturor districtelor, orașelor și satelor s-a înregistrat un deficit de aproape 25 de miliarde de euro. O parte tot mai mare din venituri este cheltuitã în special pentru prestațiile sociale, cum ar fi venitul de cetãțean.

BILD a întrebat șefii de districte și primari unde au fost nevoiți sã reducã cheltuielile sau unde trebuie sã o facã în acest an.

Districtul Harz (Saxonia-Anhalt)

Thomas Balcerowski (52 de ani, CDU), șeful districtului Harz a declarat: «Suntem la capãtul capacitãții. Nu mai putem face nimic cu cosmeticele». Districtul a trebuit sã anuleze subvenția anualã de 170.000 de euro pentru Galeria Lyonel Feininger din Quedlinburg (Feininger este unul dintre cei mai importanți pictori ai modernismului clasic) și pentru mãnãstirea Michaelstein din Blankenburg (sediul Academiei de Muzicã Saxonia-Anhalt). «Nu reducem subvențiile pentru cã nu apreciem instituțiile, ci pur și simplu pentru cã nu mai sunt bani». În plus, 70 de posturi vor fi reduse în administrația districtualã. «Acest lucru are, desigur, consecințe asupra intensitãții muncii. Cetãțenii, atunci când solicitã ajutor pentru locuințã sau asistențã socialã, vor trebui sã aștepte mai mult pânã când cererea lor va fi aprobatã».

Comuna Heringsdorf de pe Usedom (Meck.-Pomm.)

Laura Isabelle Marisken (36 de ani, independentã) este primarul comunei Heringsdorf a declarat: «Comunele sunt distruse prin economii. Primim doar 40% din alocãrile pe care le primeam acum cinci ani». «Trebuie sã reducem în special investițiile, de exemplu, în renovarea drumurilor și a trotuarelor. Dar și în cazul mãsurilor mici, cum ar fi reînnoirea mobilierului în sala de ședințe sau un aparat de aer condiționat în oficiul stãrii civile. Transformarea felinarelor în LED-uri este posibilã numai dacã existã fonduri de finanțare».

Districtul Calw (Baden-Württemberg)

Helmut Riegger (62 de ani, CDU), șeful districtului Calw din Pãdurea Neagrã a declarat: «A trebuit sã eliminãm biletul gratuit pentru transportul public pentru al treilea copil, am redus bugetul școlilor de muzicã și în trei comune nu este clar dacã vor deschide piscina în 2025».

«Nevoiile sociale vor crește semnificativ în 2025, iar spitalele nu vor fi cofinanțate corespunzãtor de cãtre guvernul federal, astfel încât va trebui sã plãtim sume mari. Statul nostru social nu mai este finanțabil în acest mod. Acum este important ca birocrația sã fie în sfârșit redusã și sã transmitem urmãtorul mesaj: Statul nu este menit sã doneze bani. Nu mai avem bani de distribuit! Prestațiile sociale sunt menite sã ajute în situații de urgențã – și numai pentru asta».

Orașul Offenbach (Hessen)

Martin Wilhelm (38 de ani) este trezorierul orașului Offenbach a declarat: Orașul Offenbach nu mai are o piscinã acoperitã, a trebuit sã înjumãtãțeascã fondurile pentru renovarea drumurilor, trotuarelor și pistelor de biciclete. Toaletele publice nu vor fi renovate în 2025, pentru a nu se economisi la cluburi și centrele de tineret.

Trezorierul orașului Martin Wilhelm a declarat pentru BILD: «Cheltuielile sociale vor crește cu 12% în acest an, în timp ce veniturile stagneazã. Comunele sunt în prezent abandonate de guvernul federal și de land. Ele trebuie sã respecte în sfârșit principiul ‘Cine comandã, plãtește’». În cele din urmã, cetãțenii din Offenbach ar trebui sã plãteascã costurile prin creșteri de taxe. «Nu se poate întâmpla asta».

Capitala landului Hanovra (Saxonia Inferioarã)

Belit Onay (44 de ani, Verzi) este primarul Hanovrei a declarat: Planurile de închidere a douã biblioteci de cartier, a centrelor de tineret și a unei piscine au putut fi evitate în Hanovra, dar presiunea financiarã este imensã.

Primarul Belit Onay (Verzi) a declarat: «În guvernul federal, ca și în land, sunt decise titluri politice, iar cele scrise cu litere mici se regãsesc apoi în comune. Avem nevoie de o finanțare mai bunã și permanentã a comunelor. Noile pachete de investiții merg în direcția corectã – dar anii de aur cu rate ale dobânzii negative au fost ratați, iar acum, când totul a devenit mai scump, trebuie sã plãtim de douã și de trei ori mai mult cu rate ale dobânzii mari».

Districtul Schwarzwald-Baar (Baden-Württemberg)

Sven Hinterseh (53 de ani, CDU) este șeful districtului Schwarzwald-Baar a declarat: «Trebuie sã economisim și mult la întreținerea clãdirilor noastre și, bineînțeles, și la exploatare», explicã șeful districtului Sven Hinterseh (CDU). «Din pãcate, a trebuit sã renunțãm la expoziția noastrã de artã, pe care am organizat-o la fiecare doi ani cu artiști regionali. Am decis în consiliul districtual o reducere forfetarã a bugetului nostru de personal cu peste cinci milioane de euro și, recent, am introdus taxe de parcare pentru angajații noștri».

Existã, de asemenea, exemple alarmante de mãsuri dureroase de economisire și din alte state federale.

Și aceste state federale aplicã stiloul roșu

  • Bavaria: Orașul Penzberg a câștigat în 2022 contractul pentru Expoziția Naționalã de Grãdinãrit 2028 – dar a renunțat la semnarea contractului doi ani mai târziu din motive de cost. Ingolstadt plãnuiește eliminarea a 80 de posturi în administrație, viitorul festivalului orașului este incert. Coburg nu și-a mai permis vara aceasta, în 2024, sã opereze multe fântâni arteziene (economie: 50.000 de euro).

Citiți și

Cel mai mare deficit de la reunificare: Orașele și districtele noastre sunt falimentare!

Gãurile din bugetele comunale devin din ce în ce mai mari din ce în ce mai repede!

Angajatul Jobcenter dezvãluie: Reforma venitului de cetãțean este urmãtorul eșec

Ce înseamnã de fapt acordul dintre Uniune și SPD privind venitul de cetãțean pentru centrele de ocupare a forței de muncã?

  • Renania de Nord-Westfalia: Bonn vrea sã limiteze subvenția cãtre companiile de transport public și sã revizuiascã structural întreaga rețea de transport public local. Orașul Monheim a redus, printre altele, subvenția pentru masa de prânz în școlile primare și grãdinițe, economisind, de asemenea, la curãțarea clãdirilor publice. Bornheim a oprit construcția unei școli generale, în Bad Münstereifel, biblioteca orașului este în pericol. Districtul Euskirchen a trebuit sã închidã clinica din Schleiden.

  • Saxonia: Pentru prima datã în 20 de ani, Dresda a decis un nou pachet de datorii (220 de milioane de euro). Costurile pentru parcarea rezidențialã ar trebui sã creascã de la 30 la 75 de euro pe lunã. Taxele pentru pãrinți pentru îngrijirea copiilor, impozitul funciar, impozitul pe venit și impozitul pe reședințe secundare sunt majorate, iar subvențiile în ajutorul tinerilor sunt reduse cu o treime.

Read in other languages

Про автора

Maria este un jurnalist specializat în evenimente culturale și artă. Articolele ei se remarcă prin stil rafinat, înțelegerea profundă a proceselor artistice și abilitatea de a capta interesul cititorilor de toate vârstele. Ea ia adesea interviuri artiștilor, regizorilor și actorilor cunoscuți, dezvăluind viziunile lor creative și poveștile personale.