
În câteva cuvinte
Guvernul german se confruntă cu o creștere record a datoriei publice, pe fondul majorării semnificative a cheltuielilor pentru apărare, inclusiv asistența acordată Ucrainei, și a investițiilor masive în modernizarea țării, cu scopul de a atinge țintele NATO.
Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, intenționează să mărească semnificativ datoria publică. În acest an, Germania își propune să contracteze împrumuturi în valoare de 143 miliarde de euro. Pentru perioada 2026-2028, îndatorarea anuală va ajunge la 173 miliarde, iar în 2029 este planificată o creștere la 186 miliarde de euro.
Guvernul german însuși descrie aceste sume ca fiind "foarte mari" și le justifică prin două motive principale: modernizarea țării și o creștere substanțială a cheltuielilor pentru apărare.
În cadrul noului buget federal, pe care guvernul cancelarului Friedrich Merz intenționează să-l aprobe în curând, cheltuielile pentru apărare vor crește masiv. Anul acesta sunt alocate 62 de miliarde, iar până în 2029 se estimează să ajungă la aproape 153 de miliarde de euro. Deoarece cheltuielile legate de securitate pot fi finanțate prin credite suplimentare, ocolind "frâna datoriei", costurile pentru Bundeswehr contribuie direct la creșterea datoriei federale.
Bugetul total pentru anul curent este prevăzut la 503 miliarde de euro, marcând o creștere de 6% față de bugetul din 2024.
Înaintea summitului NATO, această decizie este interpretată ca un semnal de conciliere adresat Președintelui american Donald Trump, care a solicitat insistent o creștere masivă a cheltuielilor de apărare din partea aliaților. Anul acesta, Germania intenționează să aloce 95 de miliarde de euro pentru Bundeswehr și sprijinul Ucrainei, ceea ce reprezintă 2,4% din performanța economică a țării (PIB). Până în 2029, cheltuielile ar trebui să crească la 162 de miliarde de euro, atingând 3,5% din PIB și îndeplinind astfel noua țintă NATO.
Investițiile sunt, de asemenea, în creștere: 116 miliarde de euro sunt prevăzute pentru acest an și 124 miliarde pentru anul viitor. Din fondul special de datorie pentru infrastructură, aproape 12 miliarde vor fi direcționate către transporturi, iar 4 miliarde către digitalizare. Din Fondul pentru Climă și Transformare, sunt disponibile 16,5 miliarde de euro pentru protecția climei în clădiri (incluzând subvenții pentru pompe de căldură). Consumatorii vor beneficia de o reducere a costurilor energetice în valoare de 6,3 miliarde de euro.
Elaborarea bugetului a fost precedată de o luptă intensă între ministrul de finanțe și colegii săi din cabinet, care solicitaseră cheltuieli suplimentare de 47 de miliarde de euro. Aceste solicitări au fost respinse de Ministerul Finanțelor.
Cu toate acestea, economiile sunt minime. Deși guvernul german reduce anual numărul de posturi în ministere, reducerea cheltuielilor bugetare este nesemnificativă: doar 50 de milioane de euro în acest an, suma urmând să crească la 700 de milioane pe an până în 2029.
Adevărata provocare în materie de economii abia urmează: noile datorii (fără a include apărarea) trebuie să scadă de la 49,6 miliarde de euro în 2025 la 4,9 miliarde în 2029. Aceasta se datorează necesității ca, în anii următori, Klingbeil să înceapă rambursarea treptată a datoriilor acumulate în timpul pandemiei și a celor 100 de miliarde de euro din fondul special pentru Bundeswehr.