Comisia Europeană finalizează prezentarea primelor proiecte strategice pentru a impulsiona mineritul de materiale critice în UE

Într-un scenariu geopolitic volatil, dependența monumentală a Europei de țări precum China pentru obținerea de materii prime fundamentale reprezintă un risc major pe care Bruxelles-ul vrea să-l controleze. Executivul comunitar încearcă, astfel, să crească autonomia pe termen lung în obținerea și procesarea unor minerale fundamentale pentru sectoare precum cel automobilistic, energiile regenerabile sau apărarea. Pe termen scurt și mediu, speră să stocheze rezerve pentru a rezista în caz de necesitate.

Uniunea Europeană își garantează accesul la resurse cheie

Uniunea Europeană vrea să-și garanteze accesul la aceste resurse cheie. "Am identificat 17 materii prime strategice pentru tranziția noastră verde, digitală, de apărare și spațială. Pentru majoritatea dintre ele avem o dependență enormă de aprovizionarea externă", a explicat Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și responsabil pentru Prosperitate și Strategie Industrială, marți, la Bruxelles. "Obiectivul nostru este să avem rezerve care să poată acoperi, cel puțin, necesitățile industriei europene pentru o perioadă de un an".

Materii prime strategice identificate

Este vorba despre "materiale precum litiul, cobaltul și nichelul, utilizate pentru a produce baterii; galiul pentru panouri solare; borul brut pentru aerogeneratoare; titanul și wolframul în sectoarele spațial și de apărare", a detaliat oficialul francez într-o întâlnire cu un grup de jurnaliști de la ziare spaniole, printre care Джерело новини, invitați de Comisie.

Dependența UE de China

Dependența UE este imensă în cazul unora dintre aceste minerale, atât în faza de extracție, cât și în cea de procesare. China este furnizorul a 97% din magneziul care este utilizat în UE, iar elementele de pământuri rare grele – care sunt folosite în magneți permanenți – sunt rafinate exclusiv în această țară. 63% din cobaltul din lume, necesar în baterii, este extras în Republica Democratică Congo, iar 60% este rafinat în China. Dependența de gigantul asiatic, un partener comercial fundamental, generează, însă, o neîncredere profundă în Uniune. Cartea albă privind apărarea europeană, care a fost prezentată miercuri, la Bruxelles, indică Beijingul ca fiind una dintre amenințările la adresa securității europene. "State autoritare precum China încearcă din ce în ce mai mult să-și impună autoritatea și controlul în economia și societatea noastră", avertizează textul.

Importanța geostrategică a materiilor prime

Importanța geostrategică a acestor materii prime a devenit evidentă în recentele discuții pentru a obține pacea în Ucraina. Washington, care refuză să ofere garanții de securitate Kievului, cerea în schimb cesiunea unei părți din drepturile de exploatare a pământurilor rare din țara invadată. Agresorul, Rusia, care are, de asemenea, o concentrație mare de minerale strategice, a încercat să apropie Statele Unite de pozițiile sale oferindu-le acces la acestea.

Crize precum pandemia de Covid sau conflicte precum cele din Congo sau Ucraina și-au demonstrat capacitatea de a impacta atât prețul, cât și aprovizionarea cu aceste materii prime. Acestea sunt esențiale pentru sectoare precum cel al automobilelor – pentru fabricarea de motoare electrice și baterii; tehnologie – în ecrane, semiconductori și alte componente; în energii regenerabile, ceea ce le face fundamentale pentru tranziția energetică, deoarece sunt folosite în magneți și celule solare indispensabile pentru turbinele eoliene și panourile solare. Într-un moment în care apărarea a devenit o prioritate europeană, prezența lor în sistemele militare, cum ar fi cele de ghidare a rachetelor și radare, le face deosebit de valoroase.

Legea Europeană a Materiilor Prime Fundamentale

După cum a explicat vicepreședintele Séjourné, "Legea Europeană a Materiilor Prime Fundamentale permitea desemnarea de proiecte strategice pentru a crește capacitatea UE de a extrage, procesa și recicla materii prime strategice și, astfel, de a diversifica aprovizionarea UE din țări terțe". Comisarul francez a anunțat că marți, 25 martie, vor fi anunțate primele proiecte strategice selectate de Comisie, printre care se numără și propuneri spaniole. "Și în curând vor urma noi apeluri", a adăugat el.

Bruxelles-ul caută, astfel, să accelereze și să prioritizeze procesarea și aprobarea acestor inițiative, pe lângă facilitarea finanțării, deși este deja în întârziere față de calendarul inițial prevăzut. În unele cazuri, planul poate implica redeschiderea minelor deja închise pentru noi utilizări.

Așa cum a subliniat centrul de studii al Parlamentului European într-un document publicat în această lună, există noi metode de procesare a mineralelor extrase cu o poluare foarte limitată: "Dezvoltarea la scară largă a acestor metode ar permite redeschiderea minelor din UE, contribuind în mare măsură la obiectivele de suveranitate ale UE și reducând în același timp emisiile de carbon".

Analiză statistică

Până vara trecută, când a fost închis termenul, Comisia Europeană a primit 170 de propuneri de proiecte. Acestea acoperă practic întregul lanț valoric: deși aproape jumătate sunt de tip extractiv, un număr bun dintre ele operează în domeniile procesării, reciclării și chiar al înlocuirii. Gradul de detaliu este scăzut, dar permite distincția între cele de origine comunitară (121) și extracomunitară (49).

Planul UE presupune acoperirea a 10% din cererea internă de aceste minerale cu extracția propriilor resurse geologice. O cifră modestă, dar notabil mai mare decât cea actuală. Capacitatea proprie de procesare – unde dominația Chinei este, în prezent, de asemenea, copleșitoare – ar trebui să fie capabilă să acopere 40% din consumul anual de materii prime strategice, cu scopul de a "evita blocajele în fazele intermediare". În cele din urmă, reciclarea ar trebui să fie suficientă pentru a satisface 25% din nevoile comunitare.

Spania, cu un potențial mare neexploatat

Spania are un potențial mare – în mare măsură neexplorat – în domeniul mineritului, cu cadrane vestice și sudice deosebit de bogate în mai multe dintre aceste resurse. Este, printre altele, al doilea producător european de cupru și de magnezită, o rocă din care se extrage magneziu.

În afară de cele 17 minerale considerate drept cheie de recenta Lege Europeană a Materiilor Prime Fundamentale, aprobată în 2024, Spania este – potrivit Ministerului pentru Tranziția Ecologică și Provocarea Demografică – singurul producător de stronțiu și sepiolit, primul de fluorită și gips și al doilea de săruri potasice. Extrage, de asemenea, nichel, stronțiu, tantal, siliciu și wolfram. Și are depozite de litiu, cobalt, bismut sau pământuri rare care fie au fost exploatate în trecut (ca în cazul cobaltului), fie ar putea fi explorate într-un viitor apropiat.

Cu o restanță importantă, totuși: abia este capabilă să proceseze aceste minerale brute, faza procesului care concentrează valoarea adăugată și care, prin urmare, oferă cel mai mare beneficiu economic.

În cele 2.600 de exploatări active din Spania lucrează peste 30.000 de persoane, iar valoarea totală a producției lor depășește 3.500 de milioane de euro pe an. "Valoarea economică a materiilor prime fundamentale – cupru, fluorită, feldspat, stronțiu, wolfram și tantal – depășește 850 de milioane", se putea citi în prezentarea ultimului Plan de Acțiune al Materiilor Prime Minerale 2025-2029, dezvăluit de Guvern în urmă cu doar câteva zile.

Critica și rezistența socială față de multe dintre aceste proiecte din cauza posibilului impact asupra mediului înconjurător reprezintă, însă, principalul obstacol pentru ca acestea să se materializeze definitiv.

Nu este prima dată când Bruxelles-ul încearcă să accelereze termenele în sectoare economice concrete în vederea atingerii mult doritei autonomii strategice. În plină criză energetică, cu prețurile gazelor naturale și ale electricității la cote maxime după invazia rusă a Ucrainei, Comisia Europeană a scurtat termenele de procesare și punere în funcțiune a noilor centrale regenerabile (eoliene și solare fotovoltaice) pentru a reduce arderea combustibililor fosili și a reduce factura la energie electrică. Un pas care nu a fost pe placul mai multor grupuri ecologiste, dar care a fost justificat printr-un scop superior: ruperea legăturilor cu Moscova.

Minerale strategice și materii prime fundamentale

Legea Europeană a Materiilor Prime Fundamentale pune accentul pe 17 minerale sau elemente "strategice": bauxita (esențială în producția de aluminiu), bismutul, borul, cobaltul, cuprul, galiul, germaniul, litiul, magneziul, manganul, grafitul, nichelul, platina, siliciul, titanul, wolframul și pământurile rare (care înglobează, la rândul lor, 17 elemente chimice care, după cum sugerează și numele lor, sunt greu de accesat sau exploatat, dar care sunt, de asemenea, fundamentale pentru mai multe sectoare).

De asemenea, peste treizeci de materii prime "fundamentale": o listă care, la toate mineralele anterioare, adaugă antimoniul, arsenicul, baritul, beriliul, cărbunele de cocs, feldspatul, fluorita, hafniul, heliul, niobiul, fosforita, fosforul, scandiul, stronțiul, tantalul și vanadiul.