
În câteva cuvinte
Pixurile cu gel italiene Legami, ștergibile și decorate cu motive vesele de animale, au devenit un adevărat hit în rândul elevilor, transformându-se dintr-un simplu instrument de scris într-un simbol de statut și un obiect de colecție. Acest fenomen, susținut de nevoia psihologică de a colecționa, generează discuții printre părinți și educatori despre impactul asupra bugetelor familiilor și a interacțiunilor sociale în clasă.
Pixurile cu gel ștergibile Legami din Italia au cucerit curțile școlilor, devenind un adevărat hit printre elevi. Aceste articole de papetărie colorate, decorate cu motive de animale precum pinguini, rechini sau panda, costă aproximativ 1,95 euro bucata și pot fi șterse la fel de ușor ca un creion.
Deși din punct de vedere tehnic nu sunt nimic special, pixurile Legami s-au transformat rapid într-un fel de "nouă monedă" în sălile de clasă. Copiii le colecționează activ, le schimbă între ei și își compară colecțiile. Cine are multe modele diferite este considerat "cool", iar cel care posedă doar un singur pix riscă să fie ridiculizat sau chiar exclus din grup. Unii elevi țin chiar liste de colecție, iar părinții continuă să cumpere noi exemplare, în timp ce magazinele discount lansează propriile variante similare.
Psihologia colecționării: De ce pixurile Legami sunt atât de fascinante?
Fenomenul popularității pixurilor Legami poate fi explicat psihologic. "Colecționarea este, evident, o nevoie profund înrădăcinată. La copii, aceasta îndeplinește mai multe funcții psihologice importante", spune profesorul Gunnar Mau, psiholog de consum în vârstă de 49 de ani, de la Universitatea Magdeburg-Stendal. Expertul adaugă: "Prin colecționare, copiii pot experimenta succesul și controlul mai repede și adesea mai ușor decât în alte domenii ale vieții lor".
Cinci pixuri costă aproximativ zece euro. Însă, dacă la acestea se adaugă penare, markere, radiere, ascuțitori și rigle din aceeași colecție Legami, suma totală depășește rapid 30 de euro. Și acesta este doar începutul: brandul lansează continuu noi motive și modele. Cine vrea să țină pasul trebuie să cumpere regulat. Acest "mic" hype, aparent inofensiv, poate afecta rapid bugetul familiei.
Reacția profesorilor și a comunității educaționale
Cadrele didactice reacționează diferit la "boom-ul pixurilor". Unii văd în pixurile Legami o motivație pentru scris, în timp ce alții le-au interzis din cauza distragerii atenției, a cernelii ștergibile sau a presiunii sociale. Profesorul Mau explică: "Când un obiect precum un pix Legami devine un simbol de statut, acesta capătă o nouă funcție: semnalează apartenența la un grup sau excluderea. Presiunea emoțională de a participa poate fi enormă".
Stefan Düll, președintele unei asociații de profesori, observă fenomenul cu calm. El notează că "tendințele de colecționare ajung în mod repetat la elevi de diferite vârste – de la stickere Panini sau Pokémon, la diverse accesorii și articole de merchandising legate de filme, seriale sau jocuri". În opinia sa, în mod normal, cadrele didactice nu au motive să intervină. "Dacă tendințele de colecționare devin un pretext pentru bullying sau furt, atunci o intervenție în mediul școlar este, desigur, necesară", subliniază Düll, pledând pentru soluții pedagogice în loc de interdicții.
Povestea de succes a Legami: De la idee la trend global
În spatele acestui fenomen nu se află un start-up la modă, ci o companie de dimensiuni medii din nordul Italiei. Legami a fost fondată în Bergamo în 2003 de fostul consultant Alberto Fassi. Ideea sa: să încarce emoțional produsele de zi cu zi, cum ar fi pixurile, calendarele sau termosurile. Succesul a venit odată cu pixurile cu gel ștergibile. Astăzi, gama de produse Legami include peste 4000 de articole.
În 2023, Legami a înregistrat o cifră de afaceri de 143 de milioane de euro – aproape dublu față de anul precedent. Aproximativ jumătate din venituri provin din străinătate. Brandul se vinde prin mari rețele de retail și platforme online. Deocamdată, Legami nu are magazine proprii. Producția se realizează în mare parte în Asia, iar designul este creat în Italia. Din 2022, un fond de capital privat deține 42% din companie.
Profesorul Mau descrie atractivitatea Legami astfel: "Branduri precum Legami (dar și altele) își prezintă produsele în mod deliberat ca o lume a experiențelor: fiecare pix spune o mică poveste proprie, are un aspect caracteristic și invită la colecționare". Spre deosebire de clasici precum Pelikan sau Herlitz, nu este vorba despre durabilitate, ci despre fantezie – și sentimentul de apartenență.
Principiul din spatele acestui succes este la fel de vechi ca și curtea școlii în sine: design drăguț, noutăți constante, penurie artificială. Cine vrea să fie la curent, trebuie să colecționeze. Mecanismul amintește de tendințele anterioare precum Diddl sau Pokémon. Rămâne de văzut dacă Legami va rezista – sau va dispărea la fel de brusc cum a apărut.