Experiența Guggenheim Bilbao cu inteligența artificială

Două cupluri trecute de 60 de ani comentează pe o canapea din Guggenheim Bilbao imaginile proiectate pe pereții înalți de 16 metri. „Uite un delfin”. „Valurile spargându-se pe țărm”. „Sunt și pești”. „Și asta este un dinozaur, pentru că la televizor au spus că asta este despre originea Pământului”. Câteva minute mai târziu se ridică: „Uf, ce amețeală, nu mai știi dacă se mișcă podeaua, oamenii, ecranul”. Aceste cupluri amintesc de acele veri din copilărie, când întinși pe iarbă copiii se joacă să identifice forme din nori. Toate răspunsurile pot fi corecte pentru că este complicat să corectezi imaginația. Aici, ceea ce văd vizitatorii este rezultatul inteligenței artificiale (IA), visând în timp real după ce artistul Refik Anadol și echipa sa au alimentat-o cu peste 35 de milioane de imagini.

Mai multe informații:

Inteligența artificială se ciocnește cu dreptul de autor: fură mii de creații protejate?

Arhitectură vie: Gehry (până la 19 octombrie) este prima expoziție a inițiativei In situ, cu care muzeul dorește să arate, după cum explică curatorul, Lekha Hileman Waitoller, practici care transcend ceea ce majoritatea publicului identifică cu arta contemporană. Anadol, un pionier în arta generată cu IA, a depășit aceste limite transformând pereții unei săli în ecrane mari pe care 48 de monitoare, atârnate pe o structură specifică ancorată de tavan care, pentru prima dată în istoria acestui spațiu, a fost vopsită negru pentru a absorbi lumina, proiectează cum va fi viitorul arhitecturii prin moștenirea lui Frank Gehry, creatorul clădirii Guggenheim.

Pentru a-și face o idee despre piesa artistică a lui Anadol, trebuie să petreci cel puțin 16 minute în sală. În acest timp, ochii cei mai dornici și mințile care au studiat subiectul puțin mai înainte își vor da seama că IA mediată de mâna umană le spune o poveste în șase capitole despre cum pot ajunge să fie formele arhitecturale într-un timp nu atât de îndepărtat. Apar imaginile colectate, planuri urbanistice, structurile Guggenheim, modele arhitecturale reale și cele inventate de IA.

„L-am contactat pe Frank Gehry, eroul meu, pentru că știam că muzeul era una dintre capodoperele sale. Prin fundația sa am obținut permisiunea de a folosi o parte din arhiva sa (nu este totul digitalizat), pe care am combinat-o cu alte imagini”, a explicat artistul turco-american cu câteva zile înainte de inaugurare, care a avut loc pe 7 martie. Coloana sonoră a fost compusă tot cu IA de muzicianul Kerim Karaoglu din teste de sunet pe titanul clădirii și acustica unor săli. Adică, Gehry nu este doar în imagini, ci aici munca sa și sună.

Mai multe informații:

Acest actor mort este foarte viu: moda de a resuscita digital stelele ajunge în instanțe

„Cu acest material am antrenat un model de IA cu date etice și energie durabilă pentru a putea visa la aceste lumi noi. De aceea, acest proces este în continuă schimbare. Am inventat o nouă formă de artă”, asigură Anadol într-un mod categoric. Cu aceste afirmații, de asemenea, încearcă să rezolve întreaga dezbatere — foarte critică — care există în jurul utilizării IA în toate disciplinele artistice. De mai multe ori, creatorul va repeta că are toate permisiunile pentru utilizarea imaginilor propriului arhitect al muzeului și a arhivelor de imagini care, explică el, sunt cu acces gratuit. În aceeași idee va insista și curatorul.

La intrarea în sală există un afiș care detaliază că această instalație este realizată în colaborare cu Euskaltel, 1OF1 (companie dedicată colecționismului digital) și Google Cloud, unul dintre norii pentru stocarea datelor care pot fi considerați mai durabili, deoarece utilizează energie regenerabilă. În Spania se apelează la 149 de megawați de electricitate de origine solară provenită dintr-un parc fotovoltaic situat în Toro (Zamora). Deși expoziția lui Anadol este conectată la un nor din Olanda. În plus, a adus la Bilbao o parte din mașini, calculatoarele ascunse într-un dulap în aceeași sală de expoziții. „Această expoziție consumă la fel de mult ca încărcarea de patru ori a telefonului mobil”, afirmă curatorul.

Anadol (Istanbul, 40 de ani) este obsedat de computere și science fiction de la vârsta de opt ani. A studiat Artă și Design Multimedia la Universitatea din California din Los Angeles (UCLA): „Deja atunci m-am conectat profund cu ideea de a picta sau sculpta cu date. M-a interesat să încorporez aceste tehnici în designul arhitectural și să transform clădirile în pânze vii”. În 2016 a început să lucreze cu IA ca „primul artist rezident la Google”, în cuvintele sale. Și de atunci a lucrat cu peste 400.000 de milioane de imagini, cu peste 100 de ani de înregistrări și cu milioane de articole și cărți. Artistul o califică drept o modalitate de a „explora memoria colectivă a umanității”.

Pe acest drum, s-a conectat cu alte mari companii tehnologice, a fost primul care a creat o piesă cu IA (Unsupervised, 2023) care a fost încorporată în catalogul Muzeului de Artă Modernă din New York (MoMA), a participat la Bienala de la Veneția, Centrul Pompidou-Metz (Franța) și la Casa Batlló (Barcelona). Până la sfârșitul anului 2025, va inaugura la Los Angeles propriul său muzeu, care se va numi Dataland.

Cei care îi apreciază munca adaugă la numele său prenume precum pionier, dar atrage și câțiva detractori care consideră că este în slujba giganților tehnologici și că, de asemenea, face o utilizare necorespunzătoare a imaginilor prin încălcarea, asigură criticii săi, drepturilor de autor. Ultimii au fost cei peste 6.000 de artiști care au trimis o scrisoare către Christie’s pentru a cere anularea Inteligenței augmentate, o mare licitație de opere de artă generate de IA în care Anadol era protagonistul. „Exploatează artiștii umani, folosesc munca lor fără permisiune sau plată pentru a construi produse care apoi concurează cu acei artiști”, se citea în document.

Anadol nu evită dezbaterea. După mai bine de jumătate de oră de conversație, devine evident că a transformat-o în cea mai bună resursă pentru a încerca să facă pedagogie despre munca sa și ceea ce consideră progresele, avantajele sau beneficiile de a lucra cu IA. „Posibilitățile vin cu responsabilități”, versiunea frazei care a fost folosită de secole în politică și în ultimele decenii a fost auzită în gura supereroilor: „O mare putere implică o mare responsabilitate”. Artistul asigură că lucrează întotdeauna cu 50% cu tehnologia, adică creează la jumătate și când percepe că mașina poate avansa mai mult decât mâna sa și a echipei sale, se oprește și stabilește limite.

„Metoda mea de lucru a fost întotdeauna să colectez propriile mele date și să-mi antrenez propriile mele modele. Fiecare artist care folosește această tehnologie ar trebui să devină responsabil în același mod. Aceasta este singura modalitate de a face lucruri revoluționare și etice. Colaborăm cu muzee care au baze de date deschise și care își împărtășesc informațiile în mod liber”, continuă el. „Am fost invitat de președintele Macron (Emmanuel) la un summit de IA, am fost la Forumul Economic Mondial, la Națiunile Unite. IA nu mai este doar o conversație sau o idee, se întâmplă, iar expoziții precum aceasta de la Bilbao sunt o mărturie a unei bune utilizări a acestei tehnologii”.

Inteligența artificială îi permite să genereze straturile de bază de culoare, formă și mișcare, iar cu echipa sa o ghidează în căutarea arhitecturii viitorului, care este obsesia sa. Prezice că în câțiva ani acest moment al istoriei va fi comparat cu Renașterea din cauza posibilităților creative pe care IA le-a acordat creatorilor. Deocamdată, a reușit ca cel care intră în Guggenheim să observe cum visează mașinile în timp real. Experiența fiecărui vizitator este unică, deoarece computerele nu mai imaginează același lucru. Imaginile apar cu un număr în cazul în care cineva are îndoieli că trăiește un moment unic și irepetabil.

Maria Dumitrescu — Maria este un jurnalist specializat în evenimente culturale și artă. Articolele ei se remarcă prin stil rafinat, înțelegerea profundă a proceselor artistice și abilitatea de a capta interesul cititorilor de toate vârstele. Ea ia adesea interviuri artiștilor, regizorilor și actorilor cunoscuți, dezvăluind viziunile lor creative și poveștile personale.